* Seminarul româno-olandez pe tema prevenirii inundaţiilor în regiunea noastră, care s-a desfăşurat zilele trecute la Galaţi, a fost un fiasco * Românii s-au lăudat cu o strategie de apărare de inundaţii pe care nu o au, iar olandezii – care veniseră să vândă o asemenea strategie – au făcut cale întoarsă cu mâna goală *
S-a întâmplat la seminarul „Expertiză olandeză în managementul inundaţiilor pentru regiunea Galaţi”, organizat de Prefectura judeţului Galaţi şi de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti şi desfăşurat în oraşul nostru în perioada 29-30 septembrie.
Echipa sosită din Olanda se aştepta ca seminarul să fie un prilej de a-şi face publicitate, de a-şi prezenta experienţa vastă în îndiguiri şi alte lucrări de apărare de inundaţii şi chiar de a discuta cu autorităţile locale termenii unei comenzi ferme de realizare a unui studiu privind apărarea Galaţiului de inundaţii, au declarat pentru „Viaţa liberă” surse participante la discuţiile româno-olandeze.
Planul de acasă nu s-a potrivit, însă, cu cel din târg. „România nu are o strategie de prevenire a inundaţiilor. Autorităţile din domeniul apelor au susţinut, însă, că au început să lucreze, pe capitole, la un asemenea document”.
„Acest anunţ i-a şocat pe experţii olandezi, care vroiau să prezinte acţiunile pe care le-au întreprins în Olanda pe această linie şi care veniseră, de fapt, să facă lobby pentru propria ofertă de realizare a strategiei de prevenire a inundaţiilor. Ei aşteptau o comandă din partea autorităţilor locale”, au declarat sursele noastre.
Această lipsă de sincronizare între partea română şi cea olandeză s-a produs atât din dorinţa românilor de a epata, lăudându-se cu o strategie de prevenire a inundaţiilor de care se vorbeşte de câţiva ani, dar pe care nu a văzut-o încă nimeni, cât şi din cauza informării insuficiente a olandezilor.
„Aici, la nivel local, nimeni nu are capacitatea de a-i plăti pe olandezi pentru a face un studiu atât de elaborat. Ei trebuia să meargă la Guvern”, au afirmat sursele „Vieţii libere”.
Concluziile seminarului „Expertiză olandeză în managementul inundaţiilor pentru regiunea Galaţi” au fost trase ieri în spatele uşilor închise, Cancelaria Prefectului subliniind că întâlnirea – cea mai importantă dintre toate – nu a fost rezervată jurnaliştilor.
Totuşi, Cancelaria a promis că va remite presei, în cursul zilei de ieri, „un draft” al concluziilor. Până la închiderea ediţiei, însă, documentul nu ajunsese. Am încercat să-l contactăm pe prefectul Cosmin Păun, pentru a obţine punctul său de vedere asupra succesului seminarului, însă oficialul nu a răspuns la telefon.
Amintim că seminarul „Expertiză olandeză în managementul inundaţiilor pentru regiunea Galaţi”, condus de prefectul judeţului Galaţi, Cosmin Păun, şi de ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Excelenţa Sa Tanja van Gool, a reunit experţi în îndiguiri şi în prevenirea inundaţiilor din Olanda şi responsabili locali, din cadrul Prefecturii, Primăriei, Apelor Române, Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi societăţii edilitare de distribuţie a apei potabile Apă Canal.
Incidentul de la seminar nu este primul din istoria relaţiilor româno-olandeze. În 2008, la doi ani după inundaţiile din 2006, Olanda a trimis la Galaţi o echipă de experţi, care, după ce a studiat amenajările hidrotehnice de pe Dunăre în regiunea noastră, a concluzionat că cea mai bună soluţie de apărare a Galaţiului de inundaţiile viitoare este amenajarea unui canal ecluzat în nordul judeţului Tulcea care, la nevoie, să preia surplusul de apă din Dunăre, la Smârdan, şi să-l deverseze tot în fluviu, la Isaccea.
Studiul, plătit de statul olandez, nu a fost implementat nici acum de către Guvernul de la Bucureşti, care nu s-a sinchisit să vadă ce costuri implică. „Soluţia amenajării canalului Smârdan-Isaccea este o propunere, un draft.
Nu se ştie ce înseamnă în bani, în exproprieri. Doar în baza studiului făcut de olandezi nu poţi face o finanţare, nu poţi emite o Hotărâre de Guvern”, explica, în luna iulie a acestui an, Mihai Capră, pe atunci secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Pe fondul lipsei de preocupare, Dunărea a creat din nou probleme la Galaţi. Anul acesta, pe 5 iulie, fluviul a depăşit cota istorică înregistrată în 2006 şi a stabilit un nou record: 680 de centimetri! Interesul autorităţilor staţionează constant, de ani de zile, la aceleaşi cote.
