Zece state europene din cele 25 ne-au acordat liber acces pe piaţa forţei de muncă de la 1 ianuarie 2007, data aderării noastre la UE. Şi-au deschis larg porţile pentru românii dornici de muncă bine plătită şi respectată: Finlanda, Suedia, Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia şi Slovacia.
Liber acces din ianuarie 2009 avem în Grecia, Spania, Portugalia şi Ungaria. De la 1 mai 2009, şi Danemarca ne-a oferit „free access”.
Restricţii în anumite sectoare de activitate aplică Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria şi Marea Britanie. Tot atât de adevărat este că Franţa ne-a trimis rromii acasă, dar are porţile foarte larg deschise pentru medicii şi asistenţii noştri, pe care îi tratează cu respectul cuvenit valorii lor profesionale şi pregătirii.
Restricţii şi atât avem în Irlanda şi Malta. Bulgaria şi România nu îşi aplică măsuri reciproce în privinţa liberului acces la muncă.
Piaţa neagră
Am încercat să aflăm de la deputata Adriana Ţicău cine e de vină pentru restricţiile de mai sus. Noi, că nu am reuşit să fim convingători, sau ei, că sunt prea suspicioşi în privinţa lucrătorilor noştri?
„Din păcate, există restricţii privind forţa de muncă pentru mai multe ţări în UE, nu doar pentru România şi Bulgaria. Cealaltă faţă a monedei este reprezentată de ţările care de la 1 ianuarie 2007 au deschis complet piaţa muncii. Deşi eram nou-veniţi, au avut încredere deplină şi au considerat că forţa de muncă din România nu afectează negativ propria piaţă a forţei de muncă”.
„Convingerea mea este că ridicarea barierelor privind libera circulaţie a lucrătorilor, indiferent de origine, înseamnă drepturi egale pentru toţi lucrătorii europeni, dar asigură şi protecţia lucrătorilor autohtoni. Pentru că orice lucrător de pe piaţa gri sau neagră a forţei de muncă într-un stat cu bariere în privind libera circulaţie a lucrătorilor va permite să se creeze un dumping social. Va da posibilitatea ca un patron să plătească muncitorul sub valoarea muncii prestate, fără să creeze o situaţie socială sigură, stabilă, pentru acei lucrători”, ne-a declarat eurodeputata.
Altfel spus, angajând un român la negru îl va plăti mai prost ca pe un lucrător autohton, iar localnicul şi piaţa forţei de muncă vor avea suferit.
Vin moldovenii!
Tot mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova sunt dornici să obţină cetăţenia română pentru a avea liber în UE. Se tem ţările UE de moldovenii dornici de muncă în UE?
„Nu cred că se tem. Singurele elemente sunt legate de îndeplinirea unor criterii astfel încât să existe un anumit nivel de siguranţă pentru cetăţenii europeni. Sunt convinsă că Republica Moldova, care acum are un regim mai uşor de obţinere a vizelor, se va încadra la un moment dat într-un astfel de regim de liberă circulaţie a cetăţenilor”, ne-a declarat parlamentarul european Adriana Ţicău.
