* Procentul săracilor din judeţ este de 13,7 la sută * Anul trecut era de 13,5 la sută * În Galaţi au „dispărut” 1.942 de pensionari cu pensii de până în 400 de lei * În schimb, a crescut numărul şomerilor cu 1.215, numărul persoanelor cu handicap cu 812, iar numărul beneficiarilor de venit minim garantat cu 816 * În Bereşti şi Tg. Bujor, în acest an, mai puţini săraci decât în 2009 * Anul trecut, cea mai săracă comună era Cavadineşti, în acest an sunt Oancea şi Nămoloasa * Cea mai bogată comună rămâne Şendreniul *
În afara ajutorului real pe care Uniunea Europeană îl oferă săracilor României, Planul European de Ajutoare către Persoanele Defavorizate (PEAD) este şi un barometru de măsurare a nivelului de trai din ţara noastră.
Beneficiarii programului PEAD (prin care se distribuie alimente de bază - făină, mălai, zahăr etc) sunt cei care încasează venitul minim garantat, pensionari cu pensii de până în 400 de lei, persoane cu handicap şi, nu în ultimul rând, şomerii (indemnizaţi).
Având în vedere că aceleaşi categorii sociale au beneficiat şi în toamna lui 2009 de PEAD, putem afla cum o ducem. Dacă însă vă aşteptaţi la creşteri spectaculoase de beneficiari, greşiţi, pentru că, din comparaţii nu reiese aşa ceva.
Faţă de anul trecut, foarte mulţi gălăţeni au plecat în străinătate, deci nu mai figurează în bazele de date ale administraţiilor locale. În plus, majoritatea şomerilor din 2009 nu mai beneficiază şi acum, în 2010, de ajutoare, fiindcă ajutorul de şomaj se acordă pe o perioadă determinată, maxim 12 luni, cu o prelungire de încă cel mult trei luni.
Mai trebuie luate în calcul şi verificările făcute în acest an, în judeţ, în privinţa legalităţii acordării venitului minim garantat, dar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap.
Şi nu în ultimul rând, faptul că unii din pensionarii necăjiţi, din 2009, nu mai trăiesc astăzi… Puşi cap la cap, toţi aceşti factori conduc la menţinerea unui număr relativ asemănător cu cel de anul trecut al săracilor Galaţiului.
Procentual, suntem la fel de săraci ca anul trecut
Potrivit datelor puse la dispoziţie de către CJ Galaţi, la nivelul judeţului, beneficiază, în total, de ajutoarele alimentare comunitare 83.559 de cetăţeni din totalul de 609.398. 13,71 la sută din populaţia Galaţiului are deci nevoie de ajutoare alimentare de la UE pentru a supravieţui.
În toamna anului trecut, procentul necăjiţilor din judeţ era de 13,50 la sută, deci creşterea nu e semnificativă. Nici în cifre diferenţele nu sunt mari. Comparativ cu toamna anului 2009, numărul beneficiarilor ajutoarelor alimentare europene a crescut cu 901 oameni.
Din cei 83.559 de beneficiari ai ajutoarelor alimentare în 2010, cei mai mulţi sunt pensionari cu pensii de până în 400 de lei - 34.321 de oameni. În 2009, numărul acestora era de 36.263, dar într-un an de zile au „dispărut” din evidenţe 1.942 de pensionari.
Pensiile nu au crescut în ultimul an, aşa că motivul scăderii nu poate fi decât decesul. În acest an, de ajutoarele alimentare UE mai beneficiază 30.398 de cetăţeni, cu 816 mai mulţi decât în 2009, care primesc venitul minim garantat.
Datele beneficiarilor PEAD din 2010 mai arată că la nivelul judeţului Galaţi sunt 9.422 de şomeri şi alţi 9.418 persoane cu handicap, cu 1.215, respectiv 812 mai mulţi decât anul trecut.
Anomaliile din cele două oraşe
În general, faţă de anul trecut, numărul de beneficiari a crescut. În municipiul Galaţi, creşterea este de 761 (acum sunt 18.621 de beneficiari, iar în 2009 erau 17.860), în municipiul Tecuci este de 158 (4.466 faţă de 4.308).
Spre deosebire de municipii, la oraşe cifrele indică o inversare a datelor. La Bereşti, anul trecut au primit ajutoare UE 778 de oameni, iar în acest an primesc doar 746 de cetăţeni (cu 32 mai puţini), iar la Tg. Bujor, în 2009 au primit 1.401 cetăţeni, iar în acest an sunt doar 1.388 de beneficiari (cu 13 mai puţini).
Diferenţele nu sunt mari, însă ele nu indică neapărat faptul că cei din Bereşti şi Tg. Bujor o duc mai bine. La fel de bine poate fi vorba despre câţiva pensionari, care au decedat de anul trecut şi până acum, sau despre şomeri care nu mai primesc indemnizaţiile…
Polul sărăciei, la antipozii judeţului: în N-E şi S-V
Din comparaţia cu beneficiarii din 2009 mai rezultă un lucru: în judeţ, sărăcia şi-a schimbat polarizarea. Dacă anul trecut cea mai săracă comună era Cavadineşti, acum, locul întâi în topul sărăciei este împărţit între Nămoloasa şi Oancea.
Ceea ce înseamnă că polul sărăciei, situat, anul trecut în N-E judeţului şi-a „trimis” un punct de reper până la antipodul judeţului, în S-V. În Cavadineşti, anul trecut, săracii reprezentau 45 la sută din populaţie, în timp ce în acest an, aşa cum am mai spus, pe prima poziţie se află comunele Nămoloasa şi Oancea, cu câte 40 la sută din locuitori beneficiari ai PEAD.
Topul sărăciei, calculat anul trecut, prezenta, în ordine descrescătoare, după Cavadineşti, următoarele comune: Nămoloasa (40 la sută), Vârlezi (38 la sută), Bălăşeşti (37 la sută), Oancea (36 la sută), Ghidigeni şi Jorăşti (cu câte 35 la sută), Drăguşeni, Rădeşti, Smulţi (cu câte 33 la sută), Băleni, Băneasa, Brăhăşeşti, Negrileşti şi Valea Mărului (cu câte 30 la sută).
În acest an, clasificarea este puţin schimbată. După Nămoloasa şi Oancea urmează: Cavadineşti (39 la sută), Vârlezi (38 la sută), Bălăşeşti, Ghidigeni (cu câte 36 la sută), Jorăşti (35 la sută), Smulţi (34 la sută), Rădeşti (33), Drăguşeni (32 la sută), Valea Mărului (31 la sută) şi Gohor, Griviţa, Băleni (cu câte 30 la sută).
În 2009, între 25 şi 30 la sută de beneficiari ai PEAD aveau 14 comune: Bălăbăneşti, Barcea, Bereşti-Meria, Buciumeni, Cerţeşti, Corni, Cuca, Drăgăneşti, Gohor, Griviţa, Movileni, Poiana, Priponeşti şi Vlădeşti. În acest an, numărul lor este de 17: Barcea, Bălăbăneşti, Băneasa, Brăhăşeşti, Buciumeni, Cerţeşti, Corni, Cuca, Drăgăneşti, Movileni, Negrileşti, Poiana, Priponeşti, Scânteieşti, Suceveni, Tepu şi Vlădeşti.
În toamna anului trecut, s-au distins prin cel mai mic procent de necăjiţi, opt comune: Şendreni, Vânători (câte 11 la sută), Lieşti şi Smârdan (13 la sută), Braniştea, Iveşti, T. Vladimirescu, (14 la sută), Tuluceşti (15 la sută).
În acest an, Şendreniul îşi păstrează locul de cea mai bogată comună (doar 7 la sută din locuitori au nevoie de ajutoare alimentare), mai bogat chiar decât anul trecut. Vânători se menţine pe poziţia a doua în topul comunelor bogate, cu acelaşi procentaj de necăjiţi, ca şi anul trecut – 11 la sută.
Acest loc al doilea este ocupat şi de comunele Smârdan şi Lieşti. Urmează apoi Pechea (12 la sută), Iveşti, Tudor Vladimirescu (cu câte 13 la sută), Braniştea, Matca, Independenţa (cu câte 14 la sută), Fundeni, Tuluceşti (cu câte 15 la sută), Costache Negri, Măstăcani (câte 18 la sută), Cosmeşti şi Schela (cu câte 19 la sută).
