După mai bine de trei luni de la apariţia Legii 175 privind ştergerea penalităţilor acumulate la întreţinere de populaţia cu venituri mici, distribuitorul de apă potabilă din Galaţi, Apă Canal, a intrat pe câmpul de luptă cu muniţia de război, în încercarea disperată de a-şi conserva integritatea creanţelor. Strategia de luptă a societăţii gravitează în jurul unei singure, dar periculoase, arme: descurajanta birocraţie românească.
Mirajul ştergerii penalităţilor
Principiul de funcţionare al acestei arme este genial. Ea le creează asociaţiilor de proprietari şi de locatari senzaţia că vor scăpa, într-adevăr, de penalităţile istorice, însă nu este decât un miraj, căci, pentru asta administratorii de asociaţii şi proprietarii sau locatarii vor fi nevoiţi să străbată un hăţiş birocratic extrem de neprietenos.
Vorbim de un teanc de documente pe care ei va trebui să îl prezinte Apă Canal doar pentru ca societatea să le analizeze cererile de ştergere a penalităţilor.
„Viaţa liberă” vă prezintă, în exclusivitate, componenţa setului de documente. Pe de o parte, administratorii de asociaţii vor fi nevoiţi să ataşeze la dosar:
- „o copie legalizată după fişa locatarului, ştampilată şi semnată de preşedinte (al asociaţiei, n.r.), acceptată de locatar prin semnătură;
- o copie legalizată după defalcarea soldului restant datorat pe toată perioada de calcul a penalităţilor la energia termică, apă-canal, energie electrică, gaze şi alte cheltuieli;
- copii legalizate după listele cheltuielilor lunare din perioada de vechime a debitului de bază existent în sold la data de 20.07.2010;
- dovada achitării debitului restant”.
De partea cealaltă, proprietarii şi locatarii va trebui să completeze dosarul cu un set propriu de acte:
- „actul de proprietate în copie legalizată;
- actele doveditoare privind veniturile proprii constând în:
· lista persoanelor care locuiesc la adresa respectivă, însoţită de copii ale buletinelor de identitate pentru adulţi şi copii peste 14 ani şi ale certificatelor de naştere pentru copii cu vârsta sub 14 ani;
· adeverinţa de venit, de la locul de muncă, pentru anul 2010 şi pentru anii aferenţi perioadei de calcul al penalităţilor (în cazul salariaţilor, n.r.);
· adeverinţă eliberată de Administraţia Finanţelor Publice că nu realizează venituri şi din alte activităţi diverse, pentru aceeaşi perioadă;
· cupon de pensie, pentru aceeaşi perioadă (în cazul pensionarilor, n.r.);
· adeverinţă de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru aceeaşi perioadă (în cazul şomerilor, n.r.)”, se arată în scrisoarea-tip pe care Apă Canal o va trimite automat tuturor asociaţiilor care îi vor cere să le şteargă penalităţile.
De asemenea, societatea punctează ferm în scrisoare că nu acceptă declaraţii pe propria răspundere pentru justificarea veniturilor.
Misiune imposibilă
Să luăm cazul unui salariat care a schimbat mai multe slujbe în ultimii ani. Îşi achită datoria de bază către Apă Canal şi cere apoi, în baza Legii 175 din 2010, să i se şteargă penalităţile.
Pentru asta, omul va trebui să îi ceară administratorului asociaţiei de care aparţine să scoată catastiful şi să îi spună de când a început să acumuleze penalităţi. Cu acea dată în minte, omul va trebui să alerge apoi pe la toate societăţile la care a lucrat de atunci şi să ceară adeverinţe de venit, pe fiecare an în parte.
Pe scurt, un calvar. Şi aceasta e numai una dintre cerinţele Apă Canal.
Directorul general al distribuitorului de apă potabilă, Gelu Stan (FOTO), ridică din umeri. „Nu pot să iau de bun ceea ce spune unul sau altul. Pentru a şterge penalităţile cuiva, am nevoie de dovezi. Cei care aduc toate documentele pe care noi le cerem scapă de penalităţi”, a declarat, vineri, Gelu Stan.
Temerarii
De la apariţia Legii 175, adică din 23 iulie, doar opt asociaţii de proprietari din Galaţi i-au cerut societăţii Apă Canal să le şteargă penalităţile.
Este vorba de:
· Asociaţia nr. 534, care a acumulat penalităţi în valoare de 47.219,64 de lei către distribuitorul de apă potabilă,
· Asociaţia nr. 278 (40.231,77 de lei),
· Asociaţia nr. 280 (38.734,53 de lei),
· Asociaţia nr. 832 (11.522,22 de lei),
· Asociaţia nr. 506 (4.692,51 de lei),
· Asociaţia nr. 713 (3.004,75 de lei),
· Asociaţia nr. 590 (2.809,54 de lei),
· Asociaţia nr. 562 (924,72 de lei).
Fiecare va primi, în zilele următoare, de la Apă Canal, scrisoarea-tip prin care va fi înştiinţată ce trebuie să conţină sacoşele de acte în schimbul cărora va scăpa de penalităţi.
Apă Canal nu este singurul furnizor de utilităţi care i-a declarat război legii privind ştergerea penalităţilor de la întreţinere. Patronatul Apei, care reuneşte toţi distribuitorii de apă potabilă din ţară, i-a cerut, în septembrie, Avocatului Poporului să atace Legea 175 la Curtea Constituţională deoarece actul ar încălca unele articole din Legea Fundamentală.
Legea 175 din 23 iulie 2010, iniţiată de deputatul gălăţean Bogdan Ciucă, prevede ştergerea penalităţilor acumulate la întreţinere (pentru apa potabilă, apa caldă şi căldura consumate) de consumatorii cu venituri mai mici de 1.000 de lei pe membru de familie, dacă aceştia îşi achită întreg debitul de bază în termen de 12 luni de la apariţia legii.
Pentru că legea nu explică, însă, suficient de clar procesul de ştergere a penalităţilor, iniţiatorul ei vrea să îi aducă modificări şi completări. Una dintre ele dă solicitanţilor posibilitatea să prezinte doar adeverinţa de venit din luna anterioară achitării debitului de bază şi să completeze o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că nu au şi alte venituri.
