* Subvenţiile vor ajunge la 200 de euro pe hectar până în 2018 * Scheme simplificate de finanţare pentru fermele mici * Scheme de plată avantajoase pentru formele asociative * Fonduri suplimentare pentru Dezvoltarea Rurală * Fermierul care „nu ţipă” rămâne cu reforma PAC propusă de alţii *
Propunerile Comisiei Europene privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC) sunt foarte multe elemente favorabile României, apreciază comisarul Dacian Cioloş. Un exemplu în acest sens ar fi creşterea plăţilor directe către agricultori. În cazul fermierilor români, acestea ar urma să crească în continuare până în 2020, cu circa trei miliarde de euro, iar nivelul subvenţiei la hectar va putea ajunge la 200 euro, nivelul maxim, încă din 2018. Un alt element favorabil fermierilor români prevăzut în reforma PAC este propunerea ce se referă la simplificarea procedurilor pentru acordarea de plăţi fermelor mici. "Am propus această schemă de finanţare simplificată pentru fermele mici, pentru că foarte multe dintre fermele care trebuie controlate pe teren sunt ferme mici, cu suprafeţe mici, care complică procesul birocratic. Pentru aceste ferme mici va fi o schemă simplificată de plată. Singurul control care se va face va fi dacă ferma există şi dacă agricultorul respectiv întradevăr lucrează pământul", a explicat Cioloş. Acesta a precizat că fermele mici vor primi o sumă fixă pe an, între 500 şi 1.000 de euro, în funcţie de media plăţilor directe la nivelul fiecărei ţări. Deloc de neglijat mai este şi faptul că , la sumele dedicate strict activităţilor agricole se vor adăuga şi sumele alocate prin Programul de Dezvoltare Rurală, alocaţii din care România beneficiază de sume importante.
Dezbaţi, deci exişti!
În acelaşi timp, Dacian Cioloş a precizat că, în cadrul dezbaterii privind reforma PAC, autorităţile române, asociaţiile de producători, toţi cei interesaţi de viitoarele strategii în domeniu trebuie să-şi prezinte un punct de vedere coerent. De exemplu, Parlamentul României ar trebui să-şi dea un aviz pentru propunerile CE şi să vină cu idei, observaţii care să fie înaintate Parlamentului European, care are rol de codecizie alături de Consiului UE şi Comisia Europeană. "Cred că în perioada următoare organizaţiile de producători, ministerul Agriculturii ar putea să decanteze mai bine aceste propuneri şi să vadă în ce mod pot fi ele utilizate şi pot să fie ele, eventual, amendate", a precizat comisarul. Din păcate, până în prezent, autorităţile române au avut mai degrabă o atitudine ezitantă în fixarea unor strategii de termen mediu şi lung, în timp ce, la nivelul „simplilor fermieri”, procesul de asociere, consultare şi decizie este unul încă extrem de greoi. Poate, de acum încolo…
