Raportul interimar al Comisiei Europene de monitorizare privind progresele României în domeniul Justiţiei şi combaterii corupţiei demonstrează că, la o adică, sub presiune, se pot face şi progrese. Din păcate, progresele sunt mai degrabă de ordin procedural decât într-un spirit cu adevărat justiţiar. Adică, după ce că majoritatea sentinţelor din dosarele de corupţie au fost la limita juridică minimă, în 60 la sută dintre cazuri au fost sentinţe cu suspendare! Culmea este că, fie şi în aceste condiţii, România a primit „o notă” mai bună la capitolul Justiţie decât Bulgaria, partenerul din tandemul aderării la Schengen.
Desigur, oficialii CE au avut grijă să precizeze că între MCV şi aderarea la spaţiul Schengen nu este nici o legătură, dar nimeni nu crede aşa ceva. MCV-ul a fost alibiul ideal pentru Olanda în a bloca aderarea României şi Bulgariei şi, din păcate, argumentele „tehnice” nu sunt suficiente pentru o rezolvare pozitivă a problemei. De altfel, iniţiativa partidului radical şi xenofob condus de Geert Wilders, partid aflat în coaliţia de guvernare de la Haga, de a deschide exact în aceste zile un site pe internet dedicat plângerilor împotriva cetăţenilor est-europeni spune multe despre răspunsul la care ne putem aştepta din partea autorităţilor olandeze.
Din păcate, până la o schimbare în componenţa guvernului olandez nici nu ne putem aştepta să fim aşteptaţi cu lalele la frontiere. Cel mult, putem spera ca la summitul european programat în martie, Olanda să fie forţată să-şi ia un angajament mai ferm faţă de România şi Bulgaria. Cel mai probabil, ca limită a deliberării s-ar putea fixa data raportului final pe Justiţie pe care Comisia Europeană îl va prezenta în iulie. Altfel spus, vreme de vreo jumătate de an nici nu poate fi vorba de Schengen, asta dacă raportul va fi suficient de pozitiv pentru a satisface „exigenţele” autorităţilor de la Haga…
Rămâne de văzut în ce măsură justiţia românească va intra în acest joc. Evenimentele de până acum demonstrează că s-a mers pe principiul că un caz mai mult sau mai puţin muşamalizat va trece neobservat printre celelalte dosare. Dar iată că mai toată lumea a aplicat acelaşi principiu, iar o sentinţă cu adevărat justă a devenit mai degrabă excepţia decât regula. Comisia Europeană vorbeşte de necesitatea unui corp judecătoresc mai competent, aceasta fiind, indirect, tema pentru evaluarea din vară. Dar cum adesea „mica înţelegere” locală sau naţională poate cântări mai mult decât presiunile europene, n-ar fi exclus ca în vară să nu prea avem cu ce ne lăuda. Olandezii ne-au avertizat de pe acum că, într-o astfel de situaţie, va trebui să aşteptăm alte două rapoarte pozitive pe Justiţie pentru o nouă reevaluare a subiectului Schengen, dar cine ştie, poate că între timp se va schimba şi guvernul din Olanda.
