Autorităţile moldoveneşti vor marca astăzi în mod oficial redeschiderea navigaţiei pe sectorul gălăţean al Prutului (Giurgiuleşti – Cahul/Oancea) * Primii beneficiari vor fi transportatorii de materiale de construcţii şi cei de cereale * În perspectivă, Prutul ar putea (re)deveni navigabil până la Ungheni
Astăzi, autorităţile din Republica Moldova vor redeschide oficial navigaţia internă pe râul Prut, pe sectorul Giurgiuleşti – Cahul Sud (aproximativ în dreptul localităţii Oancea), adică exact pe sectorul gălăţean al Prutului. Iniţiativa nu este una deloc „excentrică”. În perioada interbelică, râul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigaţia pe Prut a fost treptat abandonată, cursul nemaifiind întreţinut. Redeschiderea oficială a navigaţiei pe Prut vine după ce, în ultimii ani, s-a investit mult în dezvoltarea portului Giurgiuleşti. Aici a funcţionat foarte bine un acord de investiţii semnat între Guvernul de la Chişinău şi societatea Danube Logistics, în care 80 la sută din acţiuni sunt deţinute de un holding olandez, iar 20 la sută de BERD. În decurs de doar aproximativ opt ani, în portul Giurgiuleşti s-a dezvoltat un terminal petrolier, un terminal pentru cereale şi unul pentru mărfuri generale. Pentru a marca în mod festiv redeschiderea navigaţiei pe Prut, la evenimentul de astăzi va participa şi premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, conducerea Ministerului Transporturilor, dar şi o delegaţie ministerială din România.
Import de materiale de construcţii
Într-o primă etapă, redeschiderea transportului naval pe Prut va permite efectuarea importului de materiale de construcţii, în special criblură, necesare unor proiecte de reabilitare a drumurilor din localităţile moldoveneşti din zona de sud, dar se deschide şi posibilitatea transportării producţiei agricole spre portul Giurgiuleşti sau porturile Dunării Maritime de la Galaţi, Brăila sau Tulcea. Următorul pas avut în vedere de autorităţile de la Chişinău este acela de continuare a lucrărilor de amenajare a Prutului astfel încât transportul naval să se poată face până la Leova / Bumbăta (Vaslui). O reluare a navigaţiei pe Prut ar fi benefică şi pentru România. Teoretic, Ministerul Transporturilor şi-a manifestat interesul pentru acest proiect, dar practica ne omoară… O comisie interministerială analizează posibilitatea deschiderii navigaţiei pe Prut până la Ungheni, astfel încât, în perspectivă să se poată face legătura cu viitoarea autostradă Tg.Mureş – Iaşi – Ungheni. La rândul lor, autorităţile de la Vaslui s-au arătat interesate în deschiderea la Prut, la Fălciu, a unui terminal de cereale, în timp ce în judeţul Galaţi s-a evocat adesea posibilitatea reluării curselor de pasageri pe ruta Galaţi – Giurgiuleşti – Reni.
Componenta tehnică
Folosirea la capacitate maximă a potenţialului Prutului nu este, din păcate, un lucru chiar atât de facil. Fluctuaţiile de debit, mai ales din timpul perioadelor secetoase din vară, pot fi un impediment în desfăşurarea unui transport naval regulat. „În anumite perioade, foarte secetoase, sunt probleme şi cu navigaţia pe Dunăre. Un trafic mai extins pe Prut se poate face doar printr-un sistem de ecluze care să permită un control al debitelor. De asemenea, transportul s-ar putea face doar cu nave mici, din cauza adâncimilor”, ne-a explicat Mihai Ochialbescu, directorul tehnic al APDM Galaţi. Acesta a precizat că, în ceea ce priveşte transportul pe apele interioare, un sistem de ecluze ar putea permite şi navigaţia pe Olt sau pe Bistriţa - Siret, ceea ce ar facilita o legătură a porturilor dunărene până la Slatina şi chiar mai sus, precum şi legături cu localităţile din nordul Moldovei. Dar în condiţiile în care capacitatea de transport a Dunării este utilizată doar în proporţie de aproximativ nouă la sută, pare destul de puţin probabil ca sistemul navigaţiei pe apele interioare să se dezvolte prea curând.
Regimul de navigaţie
Pe Prut, transporturile se vor face, deocamdată cel puţin, numai pe sectorul moldovenesc al râului, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Căpităniei Galaţi, Virgil Ciobanu. „La modul practic, acest tip de transporturi este reglementat prin protocolul de frontieră încheiat între autorităţile române şi cele moldoveneşti. Autoritatea Navală Română prin Căpitănia Zonală Galaţi are jurisdicţie pe malul drept al Prutului, autorităţile moldoveneşti pe malul stâng, iar calea navigabilă este împărţită între ambele părţi”, a arătat reprezentantul Căpităniei Galaţi. Acesta a precizat că reluarea transporturilor pe Prut se va face cu nave mici, de până în 100 tone, cel mai probabil cu nave de tip „ceam”, aşa cum mai sunt utilizate în Delta Dunării, în timp ce eventualul transport de pasageri se poate face doar cu nave cu o capacitate de 20-25 de persoane. La rândul său, subcomisarul Ion Irimia, purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Galaţi a precizat că redeschiderea transportului naval pe Dunăre nu va schimba în mod fundamental natura misiunilor la graniţă. „Traficul naval va fi monitorizat, vor exista inclusiv misiuni de patrulare cu şalupele pe care le avem în dotare şi vom avea grijă să nu fie încălcate regulile deja ştiute privind regimul de frontieră şi regulamentele de navigaţie pe Prut”, a precizat Irimia. Prin urmare, de azi, şi pe Prut va fi de bun augur urarea „vânt din pupa”. Dacă va fi doar până la Oancea/ Cahul sau până la Leova, Fălciu sau Ungheni rămâne de văzut. Şi poate că astfel mai mulţi îşi vor reaminti că şi Galaţiul este „oraşul dintre ape”.
