* Cu zgura din combinat s-ar putea face mii de kilometri de autostradă, dar materialul rămâne nefolosit * ArcelorMittal Galaţi ar trebui să închidă halda în 2014 şi este puţin probabil să se reuşească exploatarea celor câteva zeci de milioane de tone de zgură *
-
În loc să se folosească zgura, în România se preferă mutilarea albiilor de râu şi dărâmarea munţilor
- De la munte de zgură la câmpie cu floricele
Nu mai puţin de 60 de milioane de tone de zgură, fier vechi, var, cărămidă şi alte deşeuri industriale s-au adunat în haldă de la deschiderea Combinatului până în 2009, când depozitarea a fost sistată complet şi a început exploatarea materialelor de acolo. Fierul vechi reintră în producţie, fiind folosit la fabricarea oţelului, iar zgurile de furnal şi de oţelărie sunt prelucrate, putând fi utilizate la construcţia de drumuri şi la producerea cimentului.
Până acum, însă, nu au fost exploatate decât două milioane de tone de materiale, ceea ce înseamnă că în haldă mai sunt 58 de milioane de tone! Este clar că această cantitate nu va dispărea în următorii doi ani - timpul rămas din cel acordat de Uniunea Europeană pentru exploatarea şi ecologizarea haldei. "Capacitatea ţării de absorbţie a zgurii în proiecte de infrastructură - autostrăzi, drumuri etc - este de cinci milioane de tone pe an. În acest ritm, ca să epuizăm întreaga cantitate din haldă, ne-ar trebui 12 ani!", a declarat directorul de mediu din Combinat, Vespasian Popescu.
În aceste condiţii, reprezentanţii unităţii siderurgice consideră că dreptul de exploatare a zgurii şi a fierului vechi din haldă ar trebui prelungit după 2014. "Visul nostru este ca muntele de zgură să devină câmpie", a spus Popescu, în cadrul unei dezbateri pe tema protecţiei mediului organizate miercuri de către ArcelorMittal, la care a invitat, între alţii, oficiali ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, ai Centrului de Consultanţă Ecologică şi ai Zonei Metropolitane Galaţi-Brăila.
- Drum pe deşeuri
Posibilitatea utilizării materialului steril din haldă pentru construcţia de drumuri a condus dezbaterea către interesul pe care autorităţile şi constructorii îl au din acest punct de vedere. În România, însă, interesul a fost declarat, dar nu a fost susţinut de comenzi ferme, de aceea au apărut voci care îi recomandă companiei siderurgice să trimită zgura la export. "Trebuie discutată oportunitatea exportării zgurii. Republica Moldova are programe de infrastructură care chiar se mişcă, dar nu are piatră", a declarat Ciprian Dediu, de la Zona Metropolitană Galaţi-Brăila. Oficialul a punctat, însă, faptul că taxele vamale ar putea face zgura de la Galaţi un produs neatrăgător pentru vecinii moldoveni şi necompetitiv în comparaţie cu materialele similare din Ucraina, de exemplu.
Un lucru foarte puţin cunoscut, a adăugat Dediu, este acela că porţiunea de 36 de kilometri dintre Drajna şi Feteşti a Autostrăzii Soarelui a fost construită cu lidonit, un produs fabricat din zgura de la Galaţi. Nu este decât o picătură într-un ocean, dacă ţinem cont de câtă zgură se găseşte în haldă şi câte autostrăzi ar putea fi construite în România.
- O discuţie deschisă cu termene scurte
Prelungirea termenului de exploatare a haldei de zgură până la dispariţia muntelui de steril prezintă avantaje şi pentru ArcelorMittal, nu doar pentru mediu şi pentru drumari. Unitatea este interesată de fierul vechi din haldă, care are două mari avantaje: este o materie primă aflată la îndemâna companiei şi nu costă mai nimic, singura cheltuială fiind plata firmelor "scormonitoare". În aceste condiţii, este firesc ca ArcelorMittal să vrea să folosească această resursă cât mai mult timp posibil. "Logic este să regândim decizia de închidere a haldei în 2014, în contextul avantajelor pe care le prezintă atât pentru noi - fierul vechi din haldă reintră în producţie, ceea ce ne reduce costurile -, cât şi pentru comunitate - zgura poate fi folosită în multe feluri", a declarat directorul ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, arătându-se deschis discuţiilor cu statul român privind o eventuală cedare a zgurii. "Pe noi ne interesează fierul. Despre restul putem discuta", a spus oficialul.
Autorităţile sunt în acord cu gândirea companiei siderurgice. "Abordarea lor este corectă din punctul de vedere al dezvoltării durabile. Sfatul nostru este să facă un studiu şi să-l înainteze Ministerului Mediului, pentru susţinerea cererii de prelungire după 2014 a termenului de exploatare a haldei de zgură", a afirmat directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului, Carmen Sandu.
Studiul ar trebui să fie însoţit de cercetări ştiinţifice utile, spun alţi oficiali. "ArcelorMittal ar trebui să promoveze mai mult produsele fabricate din zgura de la Galaţi şi să folosească unităţile locale de învăţământ superior în scopul de a cerceta proprietăţile şi calitatea zgurii de aici", a declarat Ciprian Dediu, de la Zona Metropolitană Galaţi-Brăila.
- Speranţe sterile?
- Dincolo de toate aceste discuţii, un lucru rămâne cert. Folosirea muntelui de steril exploatat timid acum ar putea însemna curăţarea unui teren otrăvit ani şi ani de zile, mai puţine balastiere şi cariere de piatră în munţii României şi lucrări de infrastructură mai ieftine. Dar, cu toate că reprezentaţii Guvernului au vorbit în repetate rânduri despre posibilitatea utilizării zgurilor, nu s-a întâmplat nimic concret până acum. Dacă firmele care fac autostrăzi nu trec în proiectele lor şi varianta utilizării sterilului de la Galaţi, atunci pot fi ridicate mai multe semne de întrebare legate de cine ar avea de câştigat de pe urma lucrărilor mult mai costisitoare cu piatră de râu. Până una-alta, mai sunt doar doi ani în care halda poate fi exploatată. Iar ritmul de până acum nu poate da nimănui motive să fie optimist.
-
Rodica Mişcalencu, Tudor Neacşu
