Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
4 comentarii
  • Pentru că cea mai mare baltă din judeţ, Brateşul, este o simplă mlaştină, statisticile legate de acvacultură în Galaţi sunt dezastruoase

Bălţile Galaţiului mai mult ocupă teren decât produc peşte. Mai puţin de o treime din suprafaţa totală de luciu de apă din judeţ este folosită în scop comercial, adică produce peşte de acvacultură. Nici nu se putea altfel, de vreme ce balta cu cea mai mare întindere din zonă, Brateşul, este pur şi simplu abandonată. Pe lângă Brateş, alte câteva iazuri au parte de exact aceeaşi soartă, fiind în acest moment simple mlaştini producătoare de broaşte şi ţânţari.
Potrivit datelor puse la dispoziţie de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură filiala Moldova, cu sediul la Galaţi, suprafaţa totală de luciu de apă din judeţ este de aproximativ 3.200 de hectare. Cum lacul Brateş deţine peste 65 la sută din suprafaţa totală, adică în jur de 2.100 de hectare, rezultă că în judeţ cea mai mare parte din luciul de apă este cel mult o crescătorie neoficială de mormoloci. Doar câteva bălţi mai mici, cu suprafeţe de la 50 la maximum 200 de hectare se dovedesc a fi viabile în producţia de peşte. Pe de o parte pentru că sunt suprafeţe mai uşor de exploatat şi, pe de altă parte, pentru că au încăput pe mâna unor investitori ceva mai pricepuţi. Iată lista completă a bălţilor din judeţ, cu suprafeţele aferente şi cu precizarea dacă se mai practică sau nu acvacultura în acest moment. Datele sunt cuprinse şi în infograficul alăturat.

Bălţile pentru acvacultură

Brateş. Este cea mai mare mlaştină din judeţ, cu o suprafaţă de 2.100 de hectare. Anul 2008 a fost ultimul în care s-a mai recoltat ceva peşte. De atunci se aşteaptă concesionarea către un investitor care să repună pe picioare cea mai mare "fabrică de peşte" din Galaţi.
Vlădeşti. Tot o mlaştină, dar ceva mai mică. Are 256 de hectare şi nu mai produce peşte cam din anul 2010. Ca şi în cazul Brateşului, se caută un concesionar priceput.
Şovârca. Situată în localitatea Oancea, cu o suprafaţă de 168 de hectare, este una dintre puţinele bălţi care mai contează în acvacultura gălăţeană.
Mălina. Este în coasta Galaţiului şi are 127 de hectare. În acest moment este exploatată şi este chiar un exemplu de cum se poate face acvacultură şi pescuit sportiv.
Pepiniera Brateş. Aparţine Institutului de Cercetări Piscicole, iar cele 182 de hectare sunt exploatate.
Cotul Chiului. Situată în localitatea Folteşti, cu o suprafaţă de 50 de hectare, este exploatată de Institutul de Cercetări Piscicole.
Lozova. Cele 198 de hectare de luciu de apă (am inclus aici şi Balta Potcoava) din marginea localităţii Braniştea produc peşte şi oferă şi relaxare pentru pescarii sportivi.
Maţa Rădeanu. Aparţine Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS), iar cele 121 de hectare sunt exploatate atât pentru acvacultură, cât şi pentru pescuitul sportiv.

Bălţi mici, pentru pescarii sportivi

În afară de marile suprafeţe de luciu de apă destinate acvaculturii, în judeţul Galaţi mai există o serie de bălţi pe care proprietarii sau concesionarii le folosesc pentru agrement. Corod (aproximativ 65 ha), Nămoloasa (aproximativ 50 ha), Cotoroaia (aproximativ 20 ha), Stoicani, Vânători, Sat Costi sau Zătun, cu suprafeţe de câteva hectare oferă pescarilor sportivi şansa de a prinde peşte. Unele în sistem catch&release ("prinde şi eliberează"), altele care dau posibilitatea păstrării a câteva kilograme.
Interesant este că peste 90 la sută dintre bălţile Galaţiului, atât cele pentru acvacultură, cât şi cele pentru pescuitul sportiv, au doar specii paşnice, cum ar fi crapul, carasul, sângerul sau novacul. Accidental, în aceste iazuri se mai pot prinde şalău, ştiucă sau somn.

Citit 4529 ori Ultima modificare Miercuri, 24 Octombrie 2012 01:11

4 comentarii

  • postat de Alexander leg.a V a Macedonica Miercuri, 24 Octombrie 2012 17:47 Link la comentariu
    0
    0

    Cred ca ar trebui sa ni se spuna cam ce productii piscicole se obtin in elesteele prezentate ! Suprafetele nu ne dau o imagine asupra pisciculturii din judet. Inclusiv la institut! Altfel vorbim in "triumfalisme" despre niste exploatatii piscicole...La aceasta ora, din ce cunosc, apa pentru piscicultura este platita Apelor Romane la preturi modice! Mai adaug ca legea mediului si legea zootehniiei prevad ca este obligatorie utilizarea suprafetelor amenajarilor piscicole in folosinta avuta in vedere la realizarea investitiilor,adica cresterea pestelui ! Mai sunt si alte balti si elestee cu suprafete apreciabile care n-au fost incluse in articol ! {Cine doreste sa produca peste mult si cu costuri mici/profitabil ii stau la dispozitie:7-9 t crap.ciprinide/ha luciu apa elestee sau 250 kg crap/mp bazine cu SAR. Asigur know-how,consultanta...s. a.] 0757550493, alexandrudoca@yahoo.com } Se poate dovedi ca piscicultura are viitor,mai ales ca sunt fonduri U E care se duc pe proiecte fanteziste ,nelegate de obtinerea unei anumite productii fizice de peste, in raport de proiectul de investitie propus ! Fata de cele cca 300 milioane euro nerambursabili [UE plus guvernul Romaniei]ribe ,ce productie de peste se va obtine ?

    Raportează
  • postat de Marks Miercuri, 24 Octombrie 2012 13:05 Link la comentariu
    0
    0

    Lipsa exploatarii tine si de legile tampite. O societate care face piscicultura plateste apa la Apele Romane si cand o primeste si cand o deverseaza. Ca si la irigatiil existya o institutie in care primesc salarii mari o multime de indivizi si care traiesc din impozitul pe apa care-l iau. Sa nu credeti ca fac ceva. Nu sunt cei care au grija de sistemul de irigatii ( aia e ANIF) , nu sunt cei care iau cotele apelor dunarii si asigura senalul navigabil. Nici macar pentru indiguiri nu iau bani. Nu ei dau autorizatii si iau bani pe apa din rauri si fluvii. Apa din cer e taxata de Apa Canal care taxeaza apa care vine prin ploaie. In tara in care cand respiri iei o autorizatie si primesti o taxa ne tot miram de ce nu avem. Deoarece costa mai ieftin sa nu faci nimic decat sa te chinui si sa tii bugetari grasi

    Raportează
  • postat de Tibanu Miercuri, 24 Octombrie 2012 12:49 Link la comentariu
    0
    0

    "Pepiniera Brateş. Aparţine Institutului de Cercetări Piscicole, iar cele 182 de hectare sunt exploatate."
    mergeti si vedeti cat se exploateaza! Un singur bazin mai are apa! din 182 ha, au mai ramas cam 2 (doua!) exploatabile. Verificati in teren!

    Raportează
  • postat de Sandro Miercuri, 24 Octombrie 2012 07:22 Link la comentariu
    0
    0

    Trebuie sa mai adaugati si lacul de la barajul Movileni, pe raul Siret si de asemenea nu uitati de lacul de la barajul Calimanesti , din dreptul localitatilor Nicoresti si Poiana din judetul nostru.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.