Partidele politice îşi negociază controlul asupra instituţiilor aflate în subordinea Ministerului Finanţelor * Intrigi, favoruri şi politică la DGFP Galaţi * Garda Financiară se mai clatină, dar nu se predă, iar în Vamă, ce e val ca valul trece * Zile numărate pentru schimbarea conducerii Electrica Galaţi
Printre „trofeele” cele mai râvnite de cercurile de influenţă care gravitează în jurul partidelor politice se numără conducerea instituţiilor aflate în subordinea Ministerului Finanţelor Publice. Explicaţia nu este deloc una foarte complicată. Fiscul, Garda Financiară şi Vama sunt la nivelul comunităţii centre de putere ce au menirea de a garanta şi supraveghea respectarea legii în mediul economic. Iar partidele ascund destule afaceri la limita legalităţii.
Scaunul şi pretendenţii
De departe, cea mai râvnită dintre instituţii este DGFP Galaţi, iar în jurul ei se ţes permanent tot felul de intrigi. Costică Onica, aflat în prezent la conducerea instituţiei, nu exclude să fie schimbat din funcţie, dar nu priveşte acest lucru ca pe o fatalitate. „Nu am emoţii, nici dacă mă schimbă, nici dacă nu mă schimbă”, ne-a declarat directorul DGFP Galaţi. De inamici nu duce lipsă, iar unele adversităţi sunt de notoritate.
Principalul inamic este Lucian Domniţeanu, în prezent şef al Administraţiei Finanţelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii. Ironia sorţii, Costică Onica este cel care l-a (re)adus pe Domniţeanu la DGFP Galaţi. În 2009, cu sprijinul PDL, Domniţeanu a reuşit să devină director coordonator al instituţiei, dar după câteva luni Costică Onica a revenit pe poziţii. În prezent, Domniţeanu mizează, se pare, pe sprijinul PSD pentru a reveni la conducerea instituţiei.
Un alt posibil pretendent la funcţia supremă în DGFP Galaţi este Cicerone Lupu. De numele său se leagă inclusiv o serie de afaceri controversate, iar duelul cu Costică Onica s-a dus şi în instanţă. Chiar dacă la un moment dat a reuşit să ajungă destul de sus în ierarhia DGFP Galaţi, Cicerone Lupu nu mai face în prezent parte din structurile Finanţelor gălăţene. Dar asta nu înseamnă că nu şi-ar dori să se întoarcă… Chiar dacă evită referirile frontale la conflictele pe care le are cu unii sau cu alţii, Costică Onica nu se sfieşte să pună punctul pe „i” în legătură cu momentele în care la conducerea instituţiei s-au aflat "alte persoane": „A fost o răsplată a unor favoruri - se ştiu ei între ei - şi sper să nu se mai întâmple aşa ceva în perioada următoare…” Lista cu posibili viitori directori ai DGFP Galaţi ar mai putea fi completată cu directorii adjuncţi, Clavinia Petrescu sau Nicoleta Garbari, dar lista rămâne deschisă şi nu sunt excluse nici surprizele.
Cu Garda sus
În celelalte două instituţii de forţă aflate în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, lucrurile par a fi, cel puţin deocamdată, ceva mai stabile. La Garda Financiară, funcţia de comisar şef este ocupată de ceva vreme de Toader Ţocu, iar acesta a trecut deja atât prin focurile unor schimbări politice majore, cât şi a unor valuri de restructurări. El a scăpat, de exemplu, de valul agresiv de schimbări în structura conducerii instituţiilor publice din 2009, când PDL şi PSD au intrat împreună la guvernare, dar a supravieţuit şi guvernelor care s-au succedat de atunci. De asemenea, în 2011, când structura de execuţie a Gărzii Financiare a fost serios zdruncinată de restructurarea a nu mai puţin de cinci comisari superiori, Toader Ţocu a rămas în continuare comisar şef al instituţiei. Pe de altă parte, Garda Financiară este principalul instrument al statului în lupta cu fraudele şi, cu siguranţă, sunt destui care şi-ar dori ca, măcar în ceea ce-i priveşte, să fie ceva mai ocoliţi de controale prea amănunţite. Prin urmare, nu pot fi excluse tentativele de subordonare a acestei instituţii unor cercuri de interese din interiorul unor partide.
În ceea ce priveşte Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Galaţi, conducerea instituţiei este asigurată în prezent de Mihail Bucur. La fel ca şi alţi directori de deconcentrate a avut de trecut, în 2009, hopul demiterilor la grămadă. Pe lângă aspectele legale privind statutul funcţionarilor publici, aspecte tranşate în cele din urmă, în 2010, la nivelul Curţii Constituţionale, repunerea în funcţie a lui Mihail Bucur a fost uşurată şi de faptul că directorul de tranziţie, Marian Patriche, îşi înaintase demisia. Una peste alta, Mihai Bucur este unul dintre cei mai vechi cu funcţii de conducere în vama gălăţeană şi deocamdată pare încă ferit de disputele politice.
Protecţie de partid
Dintre deconcentratele aflate în subordinea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, la nivelul Galaţiului se regăseşte Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorului (CRPC) Galaţi. Aici zarurile au fost aruncate încă înainte să se mai aştepte rezultatul alegerilor. În fruntea Protecţiei Consumatorului, nu numai de la Galaţi, ci şi din Brăila, Tulcea, Constanţa, Buzău şi Vrancea, a fost recent numită Carmen Tudor, nimeni alta decât soţia directorului de la SC Drumuri şi Poduri, din subordinea CJ Galaţi, social-democratul Luciano Tudor. De numele acestuia din urmă se leagă controversata afacere Mobimod, în care ar fi vorba de returnări ilegale de TVA, anchetă care, cel puţin deocamdată, a rămas în coadă de peşte. Carmen Tudor nu ajunge pentru prima dată la conducerea Protecţiei Consumatorului. Ea a mai condus instituţia şi în perioada 2008 - 2009, până a fost schimbată din funcţie de PDL. Repusă în funcţie de PSD, probabil că nu are motive de îngrijorare, date fiind cotele vehiculate la pasienţa alegerilor.
Scurt-circuit politic
Un capitol interesant este cel al societăţilor aflate în subordinea Ministerului Economiei. De departe, cea mai râvnită funcţie este cea de director al Electrica Galaţi, ocupată în prezent de Iulian Aramă. Vorbim de o funcţie bănoasă şi aici e suficient să amintim că, în 2011, Aramă a avut venituri de 91.000 de lei, la care s-au adăugat şi 4.182 de lei în calitate de preşedinte al CA-ului Electrocentrale Galaţi. Pe filiera PDL, Iulian Aramă a prins postul de la Electrica în 2005 şi mandatul i-a fost tulburat doar timp de câteva luni, în 2008, când postul i-a revenit cu susţinerea PSD lui Marian Linteş. Ruperea alianţei dintre PSD şi PDL a însemnat şi revenirea lui Aramă la conducerea Electrica Galaţi, dar în prezent rădăcinile politice nu mai sunt compatibile cu cei aflaţi la putere. „Nu am primit nici o hârtie încă, dar se pare că este o chestiune de zile până voi fi schimbat din funcţie”, ne-a declarat Iulian Aramă. Acesta spune că nu are nimic de reproşat nimănui şi că „i se pare moral şi fairplay” ca, odată venit politic, să plece de la conducere politic. Un posibil succesor la conducerea Electrica Galaţi este tot Marian Linteş, variantă probabilă în condiţiile în care, la Electrocentrale, a fost deja (re)instalat liberalul Tudor Petre. Acesta din urmă a mai condus termocentrala gălăţeană în perioada în care s-a încercat privatizarea în colaborare cu cehii de la CEZ. Acum se încearcă o nouă relansare a societăţii, dar rămâne de văzut dacă Tudor Petre va avea mai mult succes. Cert este că, pe filiera Consiliului Local şi Apaterm, Electrocentrale joacă un rol important în viaţa socială a Galaţiului.
