UE va continua să finanţeze masiv investiţiile în comunităţile riverane Dunării * Începeţi de pe acum să pregătiţi proiecte, ne îndeamnă eurodeputatul Ţicău * Fondurile trebuie cheltuite într-un mod coerent, avertizează comisarul Cioloş * Multiculturalitatea, factor-cheie în promovarea turismului în regiunea Dunării
Sute de miliarde de euro ne stau la dispoziţie, acum şi în anii următori, nouă şi celorlalte state riverane Dunării. Banii, care sunt puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană prin numeroase programe de finanţare, pot fi folosiţi de orice investitor, public sau privat. Fie că sunt folosiţi pentru a construi un pod peste Dunăre, a amenaja un port, a înfiinţa o zonă de agrement sau un altar al culturii, este esenţial ca ei să fie cheltuiţi. Pentru că orice asemenea proiect de dezvoltare a infrastructurii - de transport, de comerţ sau turistice - nu numai că aduce România mai aproape de celelalte ţări din UE, reducând decalajul economic existent, dar aduce UE mai aproape de propriile obiective, unul dintre cele mai importante fiind păstrarea poziţiei de lider al pieţei mondiale a turismului. Sunt concluziile celei mai recente reuniuni a Forumului pentru Dunăre din Parlamentul European, cu tema "Promovarea culturii şi turismului în regiunea Dunării", care s-a desfăşurat marţea trecută la Bruxelles, la iniţiativa europarlamentarului român Adriana Ţicău.
UE va continua să ne bombardeze cu bani
Aproape de finalul perioadei de finanţare 2007-2013, Europa pregăteşte deja investiţii care să fie finanţate din bugetul alocat următoarei perioade, 2014-2020. O halcă importantă din viitorul buget multianual le este alocată proiectelor legate de Dunăre. Vorbim de bani pe care Uniunea Europeană îi dă oricărei primării, autorităţi sau companii care vrea să facă ceva pentru dezvoltarea comunităţilor riverane fluviului. Aferente Strategiei UE pentru regiunea Dunării, adoptată de Comisia Europeană în 2010, investiţiile pot fi realizate în orice domeniu: transport, industrie, comerţ, mediu sau turism. Iar banii nu sunt deloc puţini. "Adunate, toate bugetele care puteau fi utilizate de către statele riverane, în perioada 2007-2013, pentru proiectele aferente Strategiei UE pentru regiunea Dunării aveau o valoare estimată de aproximativ 100 de miliarde de euro. Pentru bugetul următor (2014-2020, n.r.), în continuare nu va exista o linie bugetară dedicată, ci vor exista fonduri structurale pe care statele membre le vor putea utiliza pentru implementarea proiectelor legate de Dunăre", a declarat Ţicău.
Sursele de finanţare sunt numeroase. Proiectele din domeniul transporturilor, de exemplu, care constituie mai bine de jumătate din totalul proiectelor româneşti depuse până acum pe Strategia Dunării, vor putea fi finanţate nu doar prin fondurile structurale dedicate, ci şi printr-un mecanism nou, creat în contextul redesenării reţelei transeuropene de transport. "Tot ceea ce înseamnă reţea centrală, care trebuie realizată până în 2030, poate fi finanţată prin Mecanismul de Conectare a Europei, care va avea peste 22 de miliarde de euro în perioada 2014-2020", a dezvăluit europarlamentarul român.
Cioloş: "Fondurile să fie cheltuite coerent"
Foarte important este ca fondurile europene pentru Dunăre, care pot finanţa inclusiv proiecte din domeniul agricol, să fie cheltuite coerent, a ţinut să puncteze comisarul român pentru agricultură, Dacian Cioloş, la inaugurarea expoziţiei "Dunărea - Fluviu European" din PE, care a avut loc în ajunul reuniunii Forumului pentru Dunăre. "Sunt oraşe, mai mici sau mai mari, pe malul românesc al Dunării care au perspective importante de dezvoltare economică în acest context al Strategiei Dunării. Fondurile europene există, ideile există, e important doar ca ele să fie puse în practică într-un mod coerent", a afirmat Cioloş, vorbind şi de importanţa pe care fluviul o are pentru portofoliul său. "Pentru agricultură, Dunărea are o importanţă aparte pentru că, pe de o parte, poate să fie din nou un mijloc de transport semnificativ pentru produsele agricole. Pe de altă parte, Dunărea poate să ajute la creşterea producţiei agricole printr-un sistem de irigaţii care poate să fie finanţat, în acest context al strategiei Dunării, din fonduri europene", a spus comisarul pentru agricultură.
Tajani: "Dunărea - moştenire culturală incredibilă"
Vorbind la expoziţia "Dunărea - Fluviu European" din PE, organizată de Ţicău şi de alţi doi europarlamentari cu ocazia împlinirii a 175 de ani de la înfiinţarea Comisiei Europene a Dunării, Cioloş a subliniat că, pentru CE, Strategia Dunării, este "de o importanţă capitală". "Ea permite să unească nu numai obiective economice, dar să unească oameni, să unească popoare în jurul unui proiect - proiectul european", a spus comisarul pentru agricultură.
Ideea a fost reluată şi de vicepreşedintele CE, Antonio Tajani, responsabilul pentru turism, la reuniunea Forumului pentru Dunăre. "Implementarea Strategiei Dunării este o prioritate, iar turismul este extrem de important pentru această regiune. Avem şansa unei moşteniri culturale incredibile", a spus Tajani. Despre promovarea culturii ca factor cheie al promovării regiunii Dunării a vorbit şi preşedintele Centrului Dunărea de Competenţe, Gordana Plamenac. "Multiculturalitatea Europei în regiunea Dunării suplineşte strălucirea destinaţiilor turistice costale. Dunărea poate fi o paradigmă a Europei şi poate ajuta continentul să-şi păstreze poziţia de lider în topul destinaţiilor turistice din lume", a spus Plamenac.
Ţicău, despre noul val de finanţare: "Nu rataţi startul!"
Concluzionând, europarlamentarul român Adriana Ţicău a spus că orice investiţie, indiferent de domeniul în care este realizată, contribuie la bunăstarea comunităţii şi a îndemnat autorităţile publice să înceapă să facă studii de fezabilitate pentru proiecte pe care UE le-ar putea finanţa de la 1 ianuarie 2014. "Fiecare investiţie - în infrastructura de transport, în zone industriale, în zone care facilitează comerţul sau turismul - creează locuri de muncă, deci asigură dezvoltare economică şi socială. Recomandarea mea către autorităţile locale şi către Guvernele statelor riverane este aceea de a realiza studii de fezabilitate pentru proiectele de interes, astfel încât la 1 ianuarie 2014, când fiecare stat va putea absorbi fonduri structurale, aceste proiecte să poată fi înaintate Comisiei Europene", a declarat Ţicău.
