Nu demult, specialişti de talie mondială în domeniul ştiinţelor regionale s-au întrunit în cadrul mesei rotunde cu tema “Provocări ale regionalizării României”, eveniment organizat de Asociaţia Română de Ştiinţe Regionale (ARSR) şi Universitatea „Danubius” cu prilejul celei de-a 9-a Conferinţe Internaţionale a Asociaţiei Române de Ştiinţe Regionale, pentru a despica firul în patru în controversata problemă a regionalizării României din anul 2013.
Iniţiatorul acestui eveniment ştiinţific de amploare internaţională a fost dl Victor Romeo Ionescu, primul doctor în ştiinţe regionale din Galaţi, prorector cu activitatea cadrelor didactice al Universităţii „Danubius” din Galaţi.
Cu această ocazie, personalităţile domeniului ştiinţelor regio-nale au conturat o serie de propuneri, idei salvatoare, concluzii şi premise referitoare la această temă stringentă a României, majoritar acestea regăsindu-se în primele date oficiale privind regionalizarea publicate recent de Guvernul României – Raportul Consiliului Consultativ pentru Regionalizare, organ constituit pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Amintim faptul că „masa rotundă” de la Galaţi al cărui Keynote speaker a fost domnul conf.dr.arh. Gabriel Pascariu din cadrul U.A.U. “Ion Mincu” Bucureşti, a reunit în panel: prof.dr. Dorel Ailenei – ASE Bucureşti, prof.dr. Romeo Ionescu – Universitatea “Danubius” Galaţi, dr. Carmen Păuna – Institutul de Prognoză Economică, Academia Română; Dr. Victor Platon – Institutul de Economie Naţională, Academia Română, Claudia Ionescu, director adjunct – ADR Bucureşti-Ilfov; conf.dr. Gabriela Marchis, Universitatea “Danubius” Galaţi.
De asemenea, dintre personalităţile din domeniul ştiinţelor regionale prezente la conferinţă au participat la discuţii dr. Maciej Turala – Universitatea din Lodz, Polonia, secretarul Asociaţiei Europene de Ştiinţe Regionale, Fredrik Rakar, Deputy Director, Malmo Region şi Pontus Tallberg, coordonator al Trend Analysis at Region Skåne, Suedia. Dezbaterile au fost moderate de prof. dr. Daniela-Luminiţa Constantin, ASE Bucureşti, preşedintele Asociaţiei Române de Ştiinţe Regionale.
Funcţionalitatea regiunilor ideale
Potrivit primelor date oficiale referitoare la regionalizarea din 2013, prezentate acum câteva săptămâni de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare, o regiune ideală trebuie să îndeplinească zece criterii fundamentale pornind de la caracteristicile sociale, economice şi multiculturale ale judeţelor şi localităţilor componente.
Aducând în centrul dezbaterilor evenimentului de la Universitatea „Danubius” din Galaţi criteriul funcţionalităţii, dr. Maciej Turala de la Universitatea din Lodz, Polonia, a subliniat faptul că este nevoie de instrumente administrative adecvate spaţiului în care au loc activităţile economico – sociale, spaţii delimitate foarte clar. Mai mult, trebuie stabilite competenţe şi responsabilităţi specifice diferitelor activităţi care să reflecte şi să răspundă cerinţelor privind asigurarea funcţionalităţii zonelor în care acestea se desfăşoară. Referitor la criteriul identităţii cultural-istorice, domnul profesor a argumentat necesitatea abordării acestuia ca factor suport şi nu în sine, în legătură cu influenţa pe care o are asupra funcţionalităţii.
De asemenea, dl prof. dr. Dorel Ailenei a subliniat necesitatea abordării funcţionalităţii în relaţie cu structura şi reţeaua de centre urbane.
Nu conturul regiunilor este important ci stabilirea competenţelor administrative!
Este cunoscut faptul că fostul comisar european Leonard Orban şi actualul ministru al Fondurilor Europene Eugen Teodorovici susţin păstrarea actualelor regiuni de dezvoltare în număr de opt, motivând această împărţire a regiunilor prin argumentul că arhitectura instituţională pentru absorbţia fondurilor europene din perioada 2014-2020 este proiectată pentru actualele regiuni de dezvoltare lipsite de personalitate juridică.
Cu toate acestea, Raportul oficial al primului studiu referitor la regionalizarea României nu exclude nici varianta scăderii numărul regiunilor la şapte, nici pe cea a creşterii acestui număr, variantă care conduce la renunţarea la anumite judeţe deoarece se creează formaţiuni teritoriale relativ omogene de câte două-trei judeţe.
În acord cu avertizarea sociologilor menţionată în Raport potrivit căreia este imperativă stabilirea cadrului administrativ viitor la pachet judeţe – regiuni şi nu separat, doamna profesoară dr. Carmen PĂUNA – Institutul de Prognoză Economică, Academia Română, a susţinut în cadrul „mesei rotunde” găzduită de Universitatea „Danubius”, doar cu câteva săptămâni înainte de publicarea acestui Raport, faptul că: prioritatea nu este atât de a redefini conturul celor opt regiuni cât de a stabili competenţe administrative pentru acestea, de a le acorda puterea necesară pentru implementarea cu succes a politicii regionale. Este necesar un nou mod de a gândi, inovativ, care să marcheze schimbări de mentalitate în ceea ce priveşte cadrul administrativ-instituţional de concepere şi implementare a politicii regionale.
Primul Raport oficial răspunde propunerilor experţilor întruniţi la „Danubius”
Astfel, primele date oficiale referitoare la regionalizarea României răspund propunerilor experţilor în ştiinţe regionale manifestate în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente ştiinţifice pe această temă organizat de ARSR şi Universitatea „Danubius”.
Raportul Consiliului Consulta-tiv pentru Regionalizare, constituit pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prezintă mai multe scenarii privind regionalizarea cu menţionarea curentelor de opinie ale sociologilor referitoare la consecinţele fiecărei variante în parte. Menţionăm faptul că această propunere a fost făcută în avans, regăsindu-se în concluziile dezbaterilor ocazionate de masa rotundă cu tema PROVOCĂRI ALE REGIONALIZĂRII ROMÂNIEI, de către doamna conf. univ. dr. Gabriela Marchis, cadru didactic la Universitatea „Danubius” din Galaţi, unul dintre puţinii specialişti în ştiinţe regionale din România.
Regionalizarea modifică şi Constituţia
Organizarea administrativă a teritoriului cuprinde acum şi regiunea. Atât de actuală şi importantă este pentru România problema regionalizării, încât Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei a adoptat marţi, 4 iunie 2013, un amendament prin care este introdusă noţiunea “regiune” în cuprinsul legii fundamentale. Este vorba despre modificarea art. 3, alin. 3, care va avea următorul cuprins: “Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii”.
Ana Alina DUMITRACHE,
Şef Birou Relaţii Publice
Universitatea „Danubius”
