Campanie VL: Soluţii "de import" pentru renaşterea Galaţiului

Campanie VL: Soluţii "de import" pentru renaşterea Galaţiului
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* „Viaţa liberă”, la capătul a trei luni de zile în care Galaţiul a fost pus faţă în faţă cu alte oraşe din ţară * Cum au rezolvat alţii probleme asemănătoare cu ale noastre * De la marea infrastructură la dezvoltarea parcurilor industriale, a campusurilor sociale sau zonele de agrement * Invitaţie la dezbatere adresată comunităţii locale şi reprezentanţilor autorităţilor publice


Prea adesea, atunci când a fost vorba de problemele Galaţiului, fie ele de natură economică, socială, administrativă, culturală am auzit sintagma „nu se poate”. Economia e în cădere liberă, „nu se poate” face nimic; Galaţiul e oraş muncitoresc, „nu se poate” face aici turism; sunt prea multe blocuri, „nu se poate” face un program de reabilitare termică. Şi lista poate continua: „nu se poate” face o autostradă sau măcar un drum expres, „nu se poate” construi un aeroport, „nu se poate” face o traversare a Dunării, „nu se poate” face o amenajare urbană coerentă, „nu se poate” salva centrul istoric. Galaţiul a devenit oraşul tuturor… imposibilităţilor!

Ei bine, noi nu credem că Galaţiul şi-a pierdut de tot spiritul care făcea din acest oraş unul dintre cele mai importante centre ale ţării şi că, dacă se doreşte cu adevărat, se pot găsi soluţii indiferent cât de grea poate aparent părea o problemă. Şi asta fără măcar a încerca să „reinventăm roata”. Am căutat să demonstrăm acest lucru prin intermediul campaniei „Cum renaştem Galaţiul”, derulată de „Viaţa liberă” pe parcursul a nu mai puţin de trei luni de zile. În fiecare săptămână am pus Galaţiul faţă în faţă cu alte oraşe din ţară, precum Constanţa, Iaşi, Braşov, Oradea etc. Am dorit să vedem cum au rezolvat alţii probleme asemănătoare cu cele cu care se confruntă Galaţiul. A fost un amplu efort de documentare prin care „Viaţa liberă” a adus în faţa comunităţii gălăţene, dar şi a administraţiei publice, exemple de bună practică ce ar putea fi aplicate şi la Galaţi.

Noi şi restul lumii

Dincolo de exemplele punctuale, se pot face, totuşi, o serie de observaţii cu caracter „unificator” pentru toate subiectele prezentate. Prima dintre ele este aceea că Galaţiul nu este o „enclavă” care ţine de la Dunăre la bariera Traian. Sfera locală se subscrie celei regionale, care la rândul este inclusă în cea naţională şi chiar internaţională. Ignorarea acestui principiu a făcut, de exemplu, ca marile proiecte de infrastructură să ocolească Galaţiul. Nu numai potenţialul Dunării, dar şi vecinătatea cu spaţiul ex-sovietic a fost aproape ignorată. Rezultatul? Un proiect major precum cel al autostrăzii inelare a Mării Negre şi care, în mod normal ar fi trebui să treacă prin Galaţi, a fost „deturanat” pe ruta Focşani, Ploieşti, Bucureşti! Nu acelaşi lucru s-a întâmplat în „omologul” Galaţiului din partea cealaltă a ţării, la Oradea, unde în urma unui front comun al autorităţilor din Bihor, Arad şi Timiş s-a reuşit includerea în proiectul autostrăzii „Via Carpatia” care va traversa pe axa Nord – Sud întreaga Europă, din Ţările Baltice până în Grecia!

Colaborare la nivel de judeţ

În alte zone din ţară, în ciuda unei concurenţe de ordin economic sau chiar politic, s-a reuşit ajungerea la un numitor comun atunci când interesele regionale o impuneau. În cazul Galaţiului, din păcate, nu s-a întâmplat aşa. Eterna rivalitate, întreţinută prin orgolii prost înţelese, dintre Galaţi şi Brăila a dus la ratarea realizării unei zone metropolitane care, ca aglomerare urbană, ar fi fost a doua după Bucureşti. Nici mai noua Asociere intercomunitară dintre Galaţi, Brăila şi Tulcea nu pare a se simţi prea bine… În aceste condiţii ce şanse ar avea, de exemplu, ca drumul expres Galaţi – Brăila – Tulcea – Constanţa, inclus, teoretic, în varianta extinsă a reţelei europene TEN-T, să se numere în proiectul exerciţiului bugetar 2014 – 2020 printre priorităţile de finanţare ale Guvernului? E o temă care, cât mai este timp, ar merita o mai mare atenţie din partea reprezentanţilor Galaţiului şi nu numai.

Unii ar spune, poate, că o serie de proiecte sunt imposibil de realizat, precum cel privind un aeroport la Galaţi. Din păcate, am uitat că Galaţiul a avut şi o tradiţie aviatică. Între Bucureşti şi Galaţi a fost înfiinţată, în 1926, prima cursă aeriană internă pentru a permite accesul oamenilor de afaceri în oraşul-port. E o necesitate care se simte şi astăzi, dar aşteptăm ca rezolvarea să vină „de la centru”. Braşovenii, aflaţi într-o situaţie asemănătoare, au avut energia de a merge în cele din urmă pe cont propriu. „Nu se poate”? În aprilie a.c. au fost demarate lucrările la pista Aeroportului Braşov – Ghimbav, iar până în 2016 vor fi finalizate lucrările la turnul de control, precum şi la terminalul de mărfuri şi călători. La noi, ideea unui aeroport a intrat mai degrabă în categoria „legendelor urbane”, deşi un astfel de proiect ar putea avea rolul unui veritabil nucleu în jurul căruia să se dezvolte conurbaţia Galaţi – Brăila.

Parcurile Industriale atrag investiţii

Unul dintre punctele centrale ale campaniei „Cum renaştem Galaţiul” a fost cel al modului în care, în oraşe precum Cluj sau Ploieşti, s-a reuşit dezvoltarea unor parcuri industriale. După cum se ştie, la Galaţi istoria Parcului Industrial s-a limitat doar la cheltuirea în condiţii destul de controversate a 5,7 milioane de euro. La Cluj-Napoca s-au realizat nu unul, ci trei parcuri industriale, urmează şi al patrulea. Peste 380 milioane de euro au fost investiţiile companiilor din aceste parcuri, investiţii care au generat 5.000 de locuri de muncă. Descentralizarea economiei şi necesitatea unor alternative au dus şi la Ploieşti la realizarea unui parc industrial în care s-au investit 300 milioane de euro. Mai mult, proiectul a fost extins şi la nivel judeţean, cu demararea unor parcuri industriale la Urlaţi, Mizil, Ciorani. Cum ar fi, de exemplu, ca un Parc Industrial la Galaţi să fie urmat de unele la Tecuci, Tg.Bujor sau Bereşti? Dar, după cum remarca, de altfel, unul dintre interlocutorii noştri, aici e vorba de mai mult decât de voinţa unei primării sau a alteia. Iniţiativele administraţiei publice trebuie completate de cele ale administraţiei judeţene şi invers. Mai mult, în oraşe precum Cluj şi Ploieşti s-a înţeles necesitatea uneii axe de colaborare solide între administraţia publică, mediul privat şi mediul universitar. În acest sens, remarcăm că noua administraţie a Galaţiului este mai receptivă şi mai dornică să (re)lanseze Parcul Industrial, iar modelele propuse în cadrul campaniei VL se numără printre cele intrate în atenţia municipalităţii gălăţene.

Soluţii la nivel local

Nu în ultimul rând, una dintre concluziile campaniei noastre este şi aceea că prosperitatea unui oraş ţine şi de spiritul participativ al comunităţii. La Sibiu, comunitatea a fost cea care s-a implicat în problema câinilor comunitari, iar programele de sterilizare a câinilor au fost însoţite şi de campanii în care sute de câini au fost luaţi spre adopţie, iar în şcoli li s-a explicat elevilor ce înseamnă o îngrijire corectă şi responsabilă a animalelor de companie. Tot comunitatea locală a fost cea care a făcut ca, la Arad, spaţiile verzi să fie printre cele mai de invidiat din ţară. Ştrandul „Neptun” este demn de un Aqualand, în condiţiile în care, la Galaţi, bazinele de pe malul Dunării zac, de ani de zile, într-o stare jalnică. Presiunile sociale au fost cele care, la Botoşani, au dus în cele din urmă la modernizarea din temelii a întregului sistem public de furnizare a energiei termice, proiect de peste 150 milioane de lei. Nu trebuie, totuşi, să rămânem captivi într-o zonă pesimistă. Că şi la Galaţi se pot mişca lucrurile o demonstrează, de exemplu, iniţiativa Primăriei de reabilitare a unor artere importante din oraş, chiar dacă încă mai este mult până la realizarea unor pasaje rutiere precum cele de la Craiova, dar toate au un început. Un alt exemplu este proiectul municipalităţii privind realizarea unor campusuri sociale, precum cele de la Constanţa. Acest model a fost evocat pe parcursul campaniei noastre ca posibilă soluţie pentru soluţionarea în condiţii decente a avalanşei de cereri de locuinţe sociale cu care se confruntă Galaţiul. Proiectul se anunţă amplu – 1.700 de apartamente – şi fără îndoială că va fi un pas important în rezolvarea unor probleme sociale.

Invitaţie la dezbatere

Faptul că o parte dintre soluţiile identificate pe parcursul acestei campanii au intrat deja în atenţia municipalităţii este un semn încurajator. Prin urmare, ziarul „Viaţa liberă” îşi va continua demersul jurnalistic printr-o invitaţie adresată administraţiei publice, mediului de afaceri, mediul universitar de a discuta pornind de la articolele publicate în campania „Cum renaştem Galaţiul” despre modelele pe care le putem aplica pentru relansarea oraşului. Desigur, o astfel de dezbatere nu ar fi completă fără propunerile sau întrebărilor pe care le aşteptăm şi din partea dumneavoastră, a cititorilor „Vieţii libere”, pe adresa redacţiei, str. Domnească nr. 68, şi pe adresa electronică Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Suntem gălăţeni şi, cu siguranţă, ne dorim un viitor mai bun pentru Galaţi. Prin urmare, nu ezitaţi să ne prezentaţi soluţiile pe care le consideraţi cele mai potrivite pentru a le face cunoscute întregii comunităţi gălăţene.

Citit 3147 ori Ultima modificare Marți, 03 Septembrie 2013 18:20

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.