* Împrumuturile contractate de gălăţeni au ajuns la o valoare de 4.086 milioane de lei * Agenţii economici preferă împrumuturile pe termen scurt, în timp ce la nivelul populaţiei sistemul cardurilor de credit prinde avânt * Investiţiile imobiliare rămân deocamdată la un nivel destul de modest în total împrumuturilor
Gălăţenii încep să pună frână la contractarea unor noi credite în condiţiile în care standardele de creditare au devenit mai restrictive. Astfel, la sfârşitul lunii iulie, valoarea creditelor contractate de gălăţeni era de 4.086 milioane de lei, cu peste 122 milioane de lei mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultă din datele centralizate de BNR. Numai în ultima lună volumul creditării s-a contractat cu aproape 30 milioane de lei, scăderi ale împrumuturilor fiind înregistrate atât la nivelul populaţiei, cât şi al agenţilor economici. Principala explicaţie a acestui fenomen ţin atât de aşteptările privind evoluţia economiei, pronosticurile fiind mai degrabă prudente, cât şi în ceea ce priveşte riscurile asociate bonităţii diferitelor categorii de clienţi.
Pe categorii de credite se observă însă un trend diferit în ceea ce priveşte creditele în moneda naţională şi cele în valută. Astfel, ca urmare şi a politicilor BNR de reducere a riscurilor valutare, împrumuturile în moneda naţională au crescut în ultima lună cu 31,7 milioane de lei, la valoarea de 1.748 milioane de lei, valoare care rămâne însă cu aproape 26 milioane de lei sub cea înregistrată la începutul anului. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut marja rămâne, totuşi, în zona pozitivă, cu un plus de 16,2 milioane de lei. În cazul creditelor în valută tendinţa a fost constant descendentă, în ultima lună scăderea fiind în echivalentul a aproape 61 milioane de lei, la valoarea de 2.338 milioane de lei. Faţă începutul anului, contracţia creditelor în valută este de 72 milioane de lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut scăderea este de aproape 140 milioane de lei!
Prinşi în capcana împrumuturilor
Mutarea centrului de greutate al creditării spre împrumuturile în moneda naţională, adică moneda în care îţi obţin veniturile majoritatea gălăţenilor, vine, din păcate, prea târziu pentru mulţi dintre cei care au împrumuturi la bănci, iar acest lucru se vede inclusiv din nivelul din ce în ce mai ridicat al creditelor restante. La sfârşitul lunii iulie, la nivelul Galaţiului, cu un total de 793 milioane de lei, creditele restante aveau o pondere de 19,4 la sută din totalul creditelor, una dintre cele mai ridicate din ţară, în condiţiile în care la începutul anului se înregistrau întârzieri la plată la 18,5 la sută din credite, iar în aceeaşi perioadă a anului trecut la doar 17 la sută din împrumuturi. Cele mai mari probleme se întâlnesc la creditele în valută, unde restanţele au o valoare de aproape 493 milioane de lei, restanţele la creditele în moneda naţională fiind de 300 milioane de lei.
Firmele preferă creditele pe termen scurt
Pe categorii de clienţi, agenţii economici sunt cei care, la nivelul Galaţiului, au cele mai mari sume împrumutate, cu un total de 2.298 milioane de lei, din care 1.014 milioane de lei sunt reprezentate de împrumuturile în moneda naţională şi 1.184 milioane de lei reprezintă valoarea împrumuturilor în valută. Aceste rezultate au fost obţinute în condiţiile în care, în trimestrul doi al acestui an, băncile au raportat o înăsprire semnificativă a condiţiilor de creditare pentru companii, în special din cauza aşteptărilor destul de modeste privind evoluţia economică. Şi în trimestrul trei se păstrează aceeaşi linie. Cea mai mare cerere se întâlneşte la nivelul companiilor la creditele pe termen scurt, la această categorie de împrumuturi, de altfel, şi condiţiile de creditare devenind treptat din ce în ce mai stricte. Cel mai puţin expuse riscurilor sunt, din perspectiva băncilor, companiile din domeniul energiei, agriculturii şi serviciilor. La polul opus, cea mai mare presiune pe portofoliul bancar o pun creditele din domeniile imobiliar şi construcţii. Cea mai riscantă categorie de clienţi în zona mediului de afaceri este percepută ca fiind în mod special cea a microîntreprinderilor, dar unele politici prudenţiale au început să fie aplicate şi la nivelul companiilor mai mari.
Cardul, sufletul consumului
La nivelul populaţiei, valoarea împrumuturilor contractate a ajuns la o valoare de 1.872 milioane de lei, din care 732 milioane de lei erau creditele în moneda naţională şi 1.140 milioane de lei erau reprezentate de creditele în valută. Evoluţia este însă diferită pe principalele categorii de împrumuturi, respectiv creditele imobiliare şi creditele de consum. Astfel, pe partea creditelor imobiliare condiţiile de acordare a împrumuturilor au devenit din ce în ce mai restrictive. Asta şi din cauză că ponderea la acest tip de împrumuturi este deţinută de creditele în valută, cu un total în echivalentul a 649 milioane de lei. Spre comparaţie, creditele în moneda naţională destinate achiziţiei de imobile şi terenuri au ajuns la o valoare de nici 55 milioane de lei. Pe altă parte, băncile se aşteaptă ca, în perioada următoare, cererea pentru creditele imobiliare să fie în creştere.
Balanţa este ceva mai echilibrată în ceea ce priveşte creditele de consum, acolo unde s-a trecut şi printr-o perioadă destul de lungă de scădere a cererii. La acest tip de credite, gălăţenii au aveau contractate, la sfârşitul lunii iulie, împrumuturi de 995,5 milioane de lei - 514 milioane de lei în moneda naţională şi 481,5 milioane de lei în valută - cu 57 milioane de lei mai puţin faţă de începutul anului şi cu 132 milioane de lei mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea cererii a fost însoţită, de altfel, şi de condiţii mai restrictive din partea băncilor, acestea ţinând cont de situaţia financiară generală şi riscurile asociate bonităţii clienţilor. Scăderi consistente s-au înregistrat mai ales pe segmentul creditelor de consum cu garanţii imobiliare. Pe de altă parte, în condiţiile în care oamenii s-au cam săturat de austeritate, sistemul cardurilor de credit s-a dovedit tot mai înfloritor, iar acesta se pare că va induce în perioada următoare şi o revenire pe trend pozitiv a creditelor de consum. În prezent, gradul mediul de îndatorare la nivelul populaţiei la un credit nou acordat este de 45 la sută, altfel spus, în unele cazuri cel puţin, ar mai fi loc de nişte împrumuturi.
Cu leul la înaintare
Ca tendinţă generală, dorinţa BNR este aceea de a consolida procesul de creditare în lei. Aşa se face că, la începutul lunii august, banca centrală a redus rata dobânzii de politică monetară, de la 5 la sută la nivelul minim record de 4,5 la sută pe an. Obiectivul este acela de a apropia cât mai mult dobânzile la creditele în lei de dobânzile la creditele în valută, astfel încât clienţii băncilor să prefere finanţarea în moneda naţională şi să fie mai puţin expuşi riscului valutar. Primele efecte ale acestor politici se vor face simţite chiar din această săptămână, unele instituţii financiare anunţând că, pe fondul deţinerii unor lichidităţi suficiente, doresc să susţină revenirea creditării atât la nivelul populaţiei, cât şi al agenţilor economici, prin reducerea dobânzilor la anumite categorii de credite.
