Elementele de ordin economic, social şi administrativ fac din zona Galaţi - Brăila „centrul de greutate” al Regiunii Sud-Est, demonstrează un studiu realizat de un colectiv de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor a Universităţii „Dunărea de Jos” * Cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti * Împreună, Galaţi - Brăila are cea mai puternică industrie, agricultură, nu stă rău nici la comerţ şi servicii, comparativ cu vecinii din Constanţa, Tulcea, Buzău şi Vrancea
Tema regionalizării şi a stabilirii viitoarelor capitale de regiune este una care preocupă inclusiv mediul universitar. Mai detaşat de luptele de orgolii care afectează uneori mediul politic sau administrativ, mediul academic priveşte lucrurile „la rece”, pe fapte şi date concrete. Iar din acest punct de vedere, în ceea ce priveşte Regiunea Sud-Est, „verdictul” mediului universitar este acela că, dacă ar fi să se stabilească un centru coordonator, conurbaţia Galaţi - Brăila ar fi alegerea cea mai potrivită. Argumente în acest sens sunt prezentate şi într-un studiu realizat la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor a Universităţii „Dunărea de Jos” de conf. univ. dr. Ioan Lucian Mehedinţi, conf. univ. dr. Costel Nistor şi studenta Roxana Cristina Mehedinţi, studiu din care vă prezentăm o serie de elemente şi în materialul de faţă.
„Centrul de greutate” al Regiunii Sud-EstFie că vorbim de dimensiunea economică, socială sau administrativă, conurbaţia Galaţi - Brăila se manifestă încă de pe acum ca un „centru de greutate” al Regiunii Sud-Est, regiune în care, în afară de Galaţi şi Brăila, mai fac parte şi judeţele Tulcea, Constanţa, Buzău şi Vrancea. Pe de o parte, situată în zona centrală a regiunii (element important în ceea ce priveşte gradul de accesibilitate), distanţa dintre Galaţi şi Brăila este de doar 23 km, chiar 12 km în limitele sale mărginaşe. „Zona cuprinsă între cele două municipii este de câmpie, străbătută de un drum judeţean modernizat şi prielnică pentru construcţii edilitare, industriale, de comerţ, educaţie şi de administraţie publică, posibilităţi ce ar conduce la dispariţia celor 12 km ce separă cele două municipii reşedinţă de judeţ. Există toate posibilităţile ca zona să devină metropolitană, o conurbaţie cu cea mai mare suprafaţă şi populaţie din ţară, după municipiul Bucureşti”, se arată în studiul realizat de colectivul de la Universitatea „Dunărea de Jos”.
Într-adevăr, ca populaţie, potrivit datelor statistice furnizate de INS, dintr-un total de aproape 2,8 milioane de locuitori la nivelul Regiunii Sud-Est, Galaţiul şi Brăila au împreună 960.000 de locuitori. Spre comparaţie, principalul „concurent”, Constanţa, are doar 724.000 de locuitori, în timp ce Buzăul are 477.000 de locuitori, Vrancea - 389.000 locuitori, iar Tulcea - 244.000 de locuitori. Mai mult, judeţele Galaţi şi Brăila au împreună cea mai mare densitate a populaţiei, de 105,7 locuitori/kmp, peste Constanţa, care are 102,4 locuitori/kmp, dar şi peste media pe ţară, care este de 90,9 locuitori/kmp.Context economic favorabil
Un lucru deloc de neglijat este acela că, la nivelul Regiunii Sud-Est, judeţele Galaţi şi Brăila deţin peste 32 la sută din populaţia ocupată în diverse activităţi economice, în timp ce Constanţa are doar 29 la sută, iar celelalte trei judeţe au fiecare sub 15 la sută. Ponderea salariaţilor, de asemenea, o deţin judeţele Galaţi şi Brăila, cu 34,6 la sută, urmate de Constanţa, cu 32,71 la sută, iar celelalte judeţe componente nu depăşesc 13 la sută. La nivelul regiunii sunt reprezentate toate sectoarele economice - comerţ şi servicii, agricultură, industrie şi servicii. Dar Galaţiul şi Brăila, la un loc, au cea mai mare populaţie ocupată în activităţi industriale - 35,71 la sută, în timp ce celelalte judeţe au, în medie, doar 16 la sută din populaţie ocupată cu astfel de activităţi. Ce-i drept, potrivit studiului realizat la Universitatea „Dunărea de Jos”, restructurările industriale care au avut loc în procesul tranziţiei la economia de piaţă, dar şi al crizei economice şi al alinierii la acquisul comunitar au dus la o creştere a şomajului în centrele cu activitate în industria grea, precum Galaţi, Brăila sau Buzău. Dar şocul social al disponibilizărilor a început să fie atenuat de dezvoltarea unor alte domenii de activitate. De exemplu, în sfera comerţului şi serviciilor, ponderea o deţine Constanţa, cu 36,35 la sută, dar şi judeţele Galaţi şi Brăila au urcat împreună la un deloc de neglijat 31,22 la sută, în condiţiile în care, în celelalte judeţe componente ale regiunii, procentul populaţiei ocupate în aceste activităţi este de sub 15 la sută.
De asemenea, studiul universităţii gălăţene relevă că „în ultimii ani s-a constatat şi un reviriment al activităţilor industriale, respectiv un proces de stabilizare a întreprinderilor nou create pe platformele industriale restructurate, cum ar fi întreprinderea de textile de la Brăila, Combinatul siderurgic ArcelorMittal şi Şantierul Naval Damen Galaţi”.
Nu în ultimul rând, o componentă de bază a economiei Regiunii Sud-Est este agricultura. „Terenurile cultivate, în ciuda fărâmiţării excesive în urma aplicării legii fondului funciar şi a numeroaselor dezbateri juridice succesorale, deţin peste 65 la sută din suprafaţa regiunii. Din această activitate, peste 40 la sută din populaţie realizează venituri, iar ramura de producţie contribuie cu circa 16 la sută la PIB-ul regiunii”, se arată în studiul universitar. De asemenea, se precizează că, judeţele Galaţi şi Brăila, cu cele peste 923.000 de hectare, deţin cea mai mare suprafaţă agricolă din regiune - 25,82 la sută, urmate de Tulcea - 23,76 la sută, Constanţa - 19,77 la sută, Buzău - 17,06 la sută şi Vrancea - 13,59 la sută.
Susţinere pe infrastructură
Elemente favorabile conurbaţiei Galaţi - Brăila sunt, la nivelul Regiunii Sud-Est, şi cele ce ţin de infrastructura de sănătate şi cea pentru calitatea vieţii. De exemplu, în ceea ce priveşte infrastructura de asistenţa medicală, numărul cel mai mare paturi în spitale se regăseşte în zona Galaţi - Brăila, cu peste 4.800 de locuri din cele aproape 14.000 de paturi la nivelul regiunii, adică 34,6 la sută din total. Pe locurile următoare sunt spitalele din Constanţa, cu 30,33 la sută din paturile la nivelul regiunii, Buzău (18,4 la sută), Vrancea (10,26 la sută) şi Tulcea (6,39 la sută).
Pe partea de calitate a vieţii, Galaţi - Brăila deţinea la sfârşitul anului trecut peste o treime din fondul de locuinţe şi al suprafeţei locuibile a regiunii, cele mai multe localităţi cu instalaţii de apă şi cu reţele de gaze naturale pentru consumul populaţiei, peste 900 km de străzi orăşeneşti şi 1.311 de hectare cu spaţii verzi. De asemenea, Galaţiul şi Brăila deţin cea mai mare lungime de drumuri publice, judeţene şi comunale, dar şi modernizate din regiune. La fel, cele două judeţe, împreună au cea mai mare lungime de cale electrificată şi singura cale ferată cu ecartament larg, care înlesneşte transportul mărfurilor în şi din ţările est-europene şi asiatice.
În acelaşi timp, deşi prezintă argumentele în favoarea desemnării conurbaţiei Galaţi - Brăila drept centru coordonator al Regiunii Sud-Est, în studiul realizat la Universitatea „Dunărea de Jos” se avertizează că sunt elemente care conduc la concluzia că „impunerea unor capitale de regiune are la bază ariile de polarizare şi practica politică des utilizată la nivel non-administrativ, practici care pot adânci şi perpetua inechităţile sociale şi economice”. În ce măsură argumentele economice, sociale, administrative vor prevala în faţa intereselor înguste ale unor decidenţi politici, rămâne de văzut.
