* Alegerea unei bărci e ca la doctor, depinde ce boală ai: pescuitul, plimbările, sporturile nautice * De la navigaţia pe bază de pedale la „aspiratoare de admiratoare” * „Apartament plutitor” de 100.000 euro! * Şalupele din Galaţi ajung în Ungaria şi Croaţia *
Când ai în sânge apa… de Dunăre, atunci musai, mai devreme sau mai târziu, ajungi să-ţi achiziţionezi o barcă. Unii au mers chiar şi mai departe şi au făcut din construcţia de ambarcaţiuni pasiunea vieţii lor. Mihai Mihail a construit prima barcă la vârsta de 16 ani, iar în prezent conduce firma Spat, specializată pe construcţia de ambarcaţiuni, de la hidrobiciclete până la şalupe de lux, capabile să dea piept şi cu marea.
Profilul ideal
Nu puţini sunt gălăţenii care visează să aibă o şalupă a lor cu care, fie doar şi pentru agrement, să bată Dunărea în lung şi în lat. Dacă ar fi să facă un profil al ambarcaţiunii ideale pentru zona Galaţiului, în opinia lui Mihai Mihail acesta ar arăta cam aşa:
„Când alegi o barcă, e ca la doctor, depinde ce boală ai: pescuitul, plimbările, poate vrei schi nautic. În funcţie de asta îţi alegi şi ambarcaţiunea. Dar aşa, la modul general, pentru zona Galaţiului, cred că profilul cel mai potrivit ar fi o barcă uşoară, economică, dotată cu un motor de 50-100 CP”.
În realitate, lucrurile stau uşor diferit faţă de teorie, iar dacă ar fi să mergem la extreme am întâlni două tipuri de manifestări. Pe de o parte, sunt cei ce cred că o barcă e o nimica toată de făcut şi se apucă singuri să o realizeze, „cu pila pe genunchi”.
„Beleaua e cu respectarea normelor, cu înregistrarea la Căpitănie, şi până la urmă tot la tine ajung să le aranjezi barca să poată ieşi pe apă cu ea”, explică Mihail.
La extrema cealaltă se află cei cu fiţe, care ar da şi sute de mii de euro pe o ambarcaţiune numai aşa, ca să arate ce bine le merge: „Astea sunt şalupe pentru defilare, să ia ochii. E ca la maşini. La noi întâlneşti uneori ambarcaţiuni mai tari ca afară, aspiratoare de admiratoare”.
„Dar, în general, dacă ar fi să ne referim la alte ţări europene, oamenii preferă să aibă o bărcuţă potrivită, pentru a ieşi la sfârşit de săptămână, cu familia, în natură. E vorba de un stil de viaţă ce ţine de normalitate, nu de un mod de a face pe deşteptul în faţa altora”.
Barcă după buzunar
Oricum ar fi, Mihai Mihail a avut grijă să-şi diversifice oferta, în portofoliul firmei sale fiind 24 de tipodimensiuni de ambarcaţiuni, al căror model a fost realizat în colaborare cu Ship Design Group.
„Aşa, modelul pe care îl am eu la inimă este o şalupă - Alpha Super - cu o lungime de 5,85 m, motor de 80 CP, ce îmbină, în opinia mea, şi confortul, şi viteza, şi o gamă diversă de activităţi la care poate fi folosită”, arată dl Mihail.
Ca preţuri, o barcă gen Laguna 320, cu vâsle, bună de mers pe un lac pe ea, ajunge undeva la 690 euro. Pe o treaptă superioară, pentru bărcile fluviale, se ajunge pentru o ambarcaţiune de la o mie la trei mii de euro, în funcţie de model şi capacitate.
Cine este dispus să-şi ia o şalupă trebuie să scoată din buzunar peste 10.000 euro. La asta se adaugă motorul. Iar dacă ar fi să se aleagă ce-i mai bun, un motor japonez - Yamaha - ajunge să coste aproape… cât barca!
„Cea mai cea” ambarcaţiune pusă la dispoziţie de Spat este şalupa Gama 960, un mic apartament pe valuri, ce are capacitatea de a lua 10 persoane la bord şi se pretează şi la navigaţia maritimă costieră. O asemenea ambarcaţiune ajunge la aproape 32.000 euro, dar dacă la socoteală se pun şi cele două motoare necesare pentru propulsie, GPS-ul, sistemul de climatizare, se ajunge pe la 100.000 euro!
Agrement fără port
Vestea despre ambarcaţiunile realizate la Galaţi a depăşit graniţele Dunării de Jos. Ba, mai multe comenzi vin din Bucureşti, Deltă, judeţele din Ardeal, chiar din Ungaria şi Croaţia, decât din Galaţi! Comenzile sunt deja cu vreo două luni în avans, în condiţiile în care sezonul pentru ambarcaţiuni este abia la început.
Nici măcar criza economică nu pare a afecta în vreun comenzile, dat fiind faptul că o ambarcaţiune este achiziţionată în general de persoane dacă nu cu dare de mână, cel puţin cu o condiţie materială stabilă. Desigur, pe lângă ambarcaţiuni, la Galaţi ar fi bine să existe şi un port pentru ele. În această privinţă, Mihai Mihail este sceptic şi nu crede că municipalitatea va realiza prea curând un port de agrement:
„Chestiunea asta, cu portul de agrement, este pe buzele tuturor când este an electoral. Părerea mea este că nu se va face niciodată, pentru că mereu vor fi alte priorităţi - sănătate, educaţie, iar portul de ambarcaţiuni va rămâne mereu la coadă”. Dar cine ştie, poate că lucrurile se vor schimba până la urmă. La urma-urmei, viaţa la malul apei nu este un moft. Ea ar trebui să facă parte din emblema oraşului, altfel ar fi păcat de darurile pe care Dunărea ni le face.
