* Orgoliile şi jocurile de interese din politică şi administraţie au dus la izolarea Galaţiului de restul lumii, avertizează mediul de afaceri * Toate marile proiecte de infrastructură ne ocolesc, iar colaborarea regională între Galaţi, Brăila şi Tulcea bate pasul pe loc * În lipsa unei strategii locale de dezvoltare, Strategia Dunării este singura şansă de dezvoltare a Galaţiului * Dezvoltarea portuară şi multiplicarea fluxurilor de marfă ar crea şi premizele dezvoltării infrastructurii rutiere şi aeriene
Una dintre principalele cauze pentru care economia Galaţiul bate pasul pe loc este şi aceea că nu a fost prins în niciunul dintre marile proiecte de infrastructură care să-i asigure conectivitatea cu restul ţării şi cu marile reţele internaţionale de transport. „Autorităţile publice şi reprezentanţii gălăţenilor în structurile centrale - Parlament, Guvern - au fost incapabili în 20 de ani să pună pe masă un proiect viabil”, a arătat preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Galaţi, Ion Mocanu în cadrul dezbaterilor „Cum renaştem Galaţiul”, organizate de ziarul „Viaţa liberă”.
La rândul său, preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon, a arătat că „orgoliile şi jocurile de interese domină şi clasa politică locală, şi administraţia publică, iar din acest motiv nu se poate ajunge la un consens nici măcar în chestiuni de viaţă şi de moarte privind viitorul Galaţiului”.
Aşa se face că, în proiecte importante, precum cel al autostrăzii inelare a Mării Negre, Galaţiul este „uitat”, iar traseul este „deturnat” pe la Focşani, Ploieşti şi Bucureşti.
Articolul poate fi citit în întregime, în exclusivitate, în ediţia tipărită a cotidianului „Viaţa liberă”. Ziarul se găseşte la toate chioşcurile de difuzare a presei din Galaţi, la preţul de 1,5 lei exemplarul. Abonamentul la ediţia tipărită a „Vieţii libere” costă 25 de lei pe lună în mediul urban şi 20 de lei pe lună în mediul rural.
