Proiectul a fost abandonat ca urmare a restrângerii consumului de energie electrică pe piaţa autohtonă, susţin reprezentanţii Enel * În acelaşi timp, proiectul s-a lovit de opoziţia organizaţiilor de mediu şi a administraţiei publice locale * Italienii nu vor mai face termocentrală la Galaţi, în schimb nemţii vor face una la Brăila
Italienii de la Enel au renunţat la construirea termocentralei de la Galaţi, proiect estimat la peste un miliarde de euro. Potrivit directorului Enel România, Luca D’Agnese, decizia de stopare a proiectului s-a luat ca urmare a reducerii cererii de energie pe piaţa autohtonă. „Luând în considerare reducerea consumului de electricitate, decizia de a nu continua proiectul de la Galaţi era inevitabilă. Într-un astfel de context, investiţii de asemenea anvergură sunt inadecvate“, a declarat pentru „Capital” directorul Enel România, Luca D’Agnese. „Local, strategia noastră ar putea fi descrisă, simplificând – mai puţin cărbune şi mai multă tehnologie inteligentă. Ne axăm pe introducerea contorului electronic inteligent în reţeaua de distribuţie pe care o gestionăm în România şi pe dezvoltarea de noi produse şi servicii pentru segmentul de retail“, a precizat reprezentantul Enel.
Contextul general
Proiectul termocentralei de la Galaţi a fost lansat în 2007, înainte de izbucnirea crizei financiare. De altfel, nu era singurul proiect de acest fel din ţară. Numai că, pe de o parte ca urmare a declinului economic, pe de altă parte ca efect al ofensivei proiectelor (subvenţionate de stat) în „energia verde” (mai prietenoase cu mediul, dar mai costisitoare, inclusiv pentru utilizatorii finali), unităţile economice, mai ales cele energofage, şi-au recalibrat consumurile pentru a reduce costurile. Nu s-au făcut nici noi investiţii în economie şi aşa se face că, în prezent, la nivelul României există în producţia internă 12-15 TWh pe care nu avem cum să-i consumăm. Drept consecinţă, mulţi dintre producători, printre care şi Enel, au renunţat la investiţii în noi capacităţi şi s-au reorientat spre retehnologizarea şi modernizarea capacităţilor deja existente.
Scurtă istorie
Termocentrala Enel ar fi trebuit să se dezvolte pe o suprafaţă de 38 de hectare din Zona Liberă Galaţi. Proiectul s-a lovit însă de opoziţia ecologiştilor, printre care şi Greenpeace. Potrivit organizaţiei, în cazul realizării centralei, beneficiile imediate în plan economic ar păli în faţa pierderilor pe termen lung în materie de protecţie a mediului şi a sănătăţii locuitorilor. Prin urmare, anunţul Enel de abandonare a proiectului de la Galaţi a fost primit cu satisfacţie de ecologişti. „Greenpeace salută decizia Enel de a renunţa la construirea termocentralei din Galaţi (...) Termocentrala ar fi urmat să funcţioneze timp de 40 de ani pe bază de cărbune importat din Ucraina şi să provoace anual aproximativ 45.000 de zile de boală şi moartea prematură a 40 de persoane, pe lângă pagubele de mediu implicite”, se arată într-un comunicat de presă al Greenpeace.
Un aprig opozant al proiectului Enel a fost şi primarul Marius Stan. Acesta a afirmat că termocentrala ar fi „un dezastru pentru Galaţi” şi a ameninţat cu organizarea unui referendum având ca obiectiv stoparea proiectului. Pe de altă parte, administraţia publică locală nu a prezentat până în momentul de faţă o alternativă de dezvoltare economică a Galaţiului care să atragă investiţii de o anvergură cel puţin la fel de mare.
Mai merită remarcat că, dacă proiectul termocentralei de la Galaţi a întâmpinat o opoziţie acerbă, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu un proiect asemănător derulat de grupul german E.ON la Brăila. Acolo ar urma să se investească 1,4 miliarde de euro pentru construirea unei termocentrale care să funcţioneze pe huilă, decizia finală urmând să se ia în cursul acestui an, după finalizarea studiului de fezabilitate. Proiectul de la Brăila ar urma să fie cea mai mare investiţie din domeniu energetic din România din ultimii ani.
