Campanie VL “Ei ţin Galaţiul în viaţă!"/ La ArcelorMittal, "terapie de şoc" de 200 milioane de euro

Campanie VL “Ei ţin Galaţiul în viaţă!"/ La ArcelorMittal, "terapie de şoc" de 200 milioane de euro
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Combinatul siderurgic a trecut prin cinci ani de criză, dar cu o cifră de afaceri de 5,4 miliarde de lei rămâne temelia economică a Galaţiului * Chiar şi “pe minus” fiind, combinatul siderurgic a plătit în 2012 taxe şi impozite către stat în valoare de peste 246 milioane de lei * De la privatizare şi până în prezent, 800 de milioane de euro s-au investit în retehnologizare * Preţurile şi taxele la energie, “nuca tare” din marea industrie


Nu este un secret că, pe fondul crizei economice, piaţa oţelului a fost printre cele mai grav afectate, iar unda de şoc s-a resimţit din plin inclusiv la nivelul combinatului ArcelorMittal Galaţi. Combinatul siderurgic râmâne însă un “colos” care ţine în viaţă o bună parte din economia Galaţiului: 7.000 de angajaţi, 5,4 miliarde de lei cifră de afaceri şi 246 milioane de lei plătite anul trecut sub formă de taxe şi impozite.

Investiţii şi pe timp de criză

După ce criza a lovit industria siderurgică, producţia ArcelorMittal a scăzut de la 2,5 – 3,5 milioane de tone/an la 1,5 – 1,7 milioane de tone/an, nivelul actual. Acest trend negativ a decurs, în principal, din reducerea consumului de oţel din Europa (cu 30 la sută faţă de 2008), dar a avut la bază şi cauze regionale.“Pieţele noastre naturale, bazinul Mării Negre şi Balcanii de Est, au devenit cele mai competitive pieţe regionale din Europa, în condiţiile în care au apărut noi producători, precum şi o competiţie mai agresivă din partea companiilor care provin din ţări unde resursele energetice sunt de două-trei ori mai ieftine decât în România”, ne-a explicat directorul general al ArcelorMittal, Bruo Ribo.

Dacă combinatul siderurgic “răceşte”, întregul Galaţi “tuşeşte”. Dacă este să ne raportăm la indicatorii financiari, ArcelorMittal Galaţi a traversat o perioadă de veritabilă “pneumonie” şi a fost nevoie de intervenţia la nivelul întregului grup ArcelorMittal pentru a preveni o deteriorare iremediabilă a situaţiei. Şocul principal a fost în 2008-2009, când cifra de afaceri de 7,1 miliarde de lei s-a înjumătăţit, iar de la un profit de 60 milioane de lei s-a trecut pe o pierdere de nu mai puţin de 1,4 miliarde de lei. Continuarea programului de investiţii în modernizarea capacităţilor combinatului a fost singura cale de stopare a declinului. Gruul ArcelorMittal a investit la Galaţi, chiar şi după debutul crizei, nu mai puţin de 200 milioane de euro! Astfel, în total, de la momentul privatizării, s-au investit în siderurgia gălăţeană peste 800 milioane de euro, atât în tehnologie, cât şi în programe de protecţia mediului. “Investiţiile nu s-au oprit niciodată, dar acum este mai dificil să lansăm proiecte din cauza constrângerilor financiare. Alături de investiţiile de mediu, proiectele vizează îmbunătăţirea calităţii produselor noastre, serviciilor pentru clienţi, reducând costurile şi obţinând o eficienţă sporită, mai ales în domeniul energiei. Totodată, investim şi în oameni: programele importante de instruire, cele patru valuri de instruiri din ultimii ani reprezintă doar un exemplu”, a arătat directorul general Bruno Ribo, acesta precizând că securitatea muncii este un punct central al programelor de investiţii.

Semne bune în primul trimestru

Ca urmare a procesului de restructurare, combinatul gălăţean a reuşit treptat să-şi crească cifra de afaceri de la 3,5 miliarde de lei în 2009 la 4,1 miliarde de lei în 2010 şi 4,6 miliarde de lei în 2011. În ultimul an financiar, 2012, s-a atins o cifră de afaceri de 5,4 miliarde de lei. În acelaşi timp, s-a reuşit şi o reducere a pierderilor. De la acel apăsător 1,4 miliarde de lei în 2009, pierderile s-au redus la 620 milioane de lei lei în 2011 şi la “doar” 231 milioane de lei în 2012.

În acest moment, sustenabilitatea Combinatului este asigurată de către Furnalul 5, recent modernizat în urma unei investiţii de peste 83 de milioane de Euro. "Un fapt îmbucurător este acela că eforturile de îmbunătăţire a calităţii produselor şi serviciilor n-au rămas fără ecou pe piaţă.În primul trimestru (al acestui an – n.r.) am raportat, la nivel intern, indicatori ai eficienţei tehnice neatinşi până acum. Am reuşit să ne mărim cota de piaţă în România cu 20 la sută, faţă de anul 2010, în ciuda unei cereri mai scăzute. În ceea ce priveşte produsele noastre cheie, deţinem o cotă de piaţă mai mare de 50 la sută”, ne-a declarat directorul general Bruno Ribo.

Beneficii sociale

Cu sau fără criză economică, unul dintre principalii beneficiari de pe urma activităţii combinatului siderurgic ArcelorMittal este bugetul general consolidat al statului şi bugetul local, la care, numai în cursul anului 2012, s-au plătit peste 246 milioane de lei! Defalcat, cea mai mare parte a contribuţiilor ArcelorMittal Galaţi au mers la bugetul de stat, respectiv 102,3 milioane de lei. La acestea s-au adăugat sumele virate la bugetul pentru sănătate (28 milioane de lei), bugetul asigurărilor sociale (94,6 milioane de lei) şi bugetul pentru şomaj (2,6 milioane de lei). La bugetul local, valoarea taxelor plătite de ArcelorMittal a fost de 18,4 milioane de lei. Dar statul are şi o serie de beneficii indirecte, dat fiind faptul că, în prezent, pe platforma siderurgică ArcelorMittal lucrează cu 200 de companii contractoare care, la rândul lor, au un număr de circa 2.300 de angajaţi. De asemenea, deloc de neglijat este rolul important pe care combinatul îl are în balanţa de import-export, 70 la sută din producţie fiind destinată pieţei externe.

Facturi apăsătoare la energie

În ciuda semnelor pozitive, preţurile la energiei şi anumite tipuri de taxe din acest domeniu (cogenerare, distribuţie, transport etc.) reprezintă o povară şi un motiv de îngrijorare nu numai pentru ArcelorMittal, ci pentru toate companiile industriale din România. „Facturile la energie (electricitatea şi gazele) au crescut cu aproximativ 25 de milioane de euro pe an, pentru aproximativ acelaşi consum şi ar putea să crească la 52 de milioane de euro pe an, în viitor, dacă nu vor fi luate măsuri”, a subliniat managerul ArcelorMittal Galaţi. Acesta a precizat că schimbările venite din partea Guvernului privind schema de sprijin pentru producătorii de energie regenerabilă sunt de salutat, dar măsura rezolvă doar o parte dintre dificultăţile din industrie. “Această problemă rămâne gravă şi ameninţă, în continuare, sustenabilitatea noastră. Romania ar trebui să decidă dacă doreşte să aibă o industrie a oţelului sau alte industrii energo-intensive. Alte ţări au aplicat reguli clare, care protejează aceste activităţi, precum şi locurile de muncă din domeniile respective”, a explicat directorul ArcelorMittal.

Prin urmare, protejarea industriei locale, atâta câtă a mai rămas, ar trebuie să se numere printre priorităţile administraţiei publice. Altfel, tot crescând taxele şi preţurile, s-ar putea să plătim în final un „preţ” economico-social mult mai mare.

Combinatul gălăţean în Grupul ArcelorMittal

ArcelorMittal Galaţi face parte din Divizia Flat Carbon Europe, iar produsele sale sunt utilizate în diverse colţuri ale lumii. În zona Mării Negre, combinatul siderurgic gălăţean este singurul producător de produse laminate plate al Grupului ArcelorMittal. „Grupul a sprijinit şi încă sprijină unitatea noastră din punct de vedere financiar. De asemenea, din partea Grupului beneficiem de sprijin şi privind transferul de know-how, aducerea de specialişti străini şi preluarea celor mai bune practici”, a precizat directorul general al Arcelor Mittal Galaţi, Bruno Ribo.

Citit 5471 ori Ultima modificare Miercuri, 16 Octombrie 2013 10:50

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.