Campanie VL "Ei ţin Galaţiul în viaţă" / Menarom, de la faliment la profit în câţiva paşi

Campanie VL "Ei ţin Galaţiul în viaţă" / Menarom, de la faliment la profit în câţiva paşi
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* O societate care a renăscut dintr-un faliment iminent şi care a devenit, în ultimii şase ani, un reper pentru economia Galaţiului


Menarom este, probabil, una dintre puţinele poveşti industriale gălăţene cu o evoluţie fericită în ultimii ani. Dusă în pragul falimentului până în 2007, societatea a renăscut, a supravieţuit crizei şi aşteaptă vremuri din ce în ce mai bune. Atât pentru acţionari şi angajaţi, cât şi pentru comunitate, căreia Menarom îi plăteşte taxe şi impozite anuale de aproximativ un milion de euro.

O schimbare decisivă

Noul început pentru Menarom, unul dintre cei mai importanţi producători de echipamente pentru industria navală, a fost la finalul anului 2007, când activele au fost cumpărate de Europec, iar Menarom a intrat în portofoliul grupului de firme denumit generic PEC. Actualul manager, Vergiliu Vals, a fost solicitat de noii acţionari şi a preluat frâiele companiei pe 1 noiembrie 2007. "Făcusem cu o săptămână mai devreme o vizită şi am văzut fosta turnătorie. Am rămas surprins efectiv. Am avut senzaţia că se turna următorul film din seria Mad Max, pentru că era o clădire care nu mai avea geamuri, praful era de o palmă, o clădire care fusese practic devalizată, pereţii erau scorojiţi, era de-a dreptul dezolant peisajul. Atunci m-am întrebat pentru prima dată dacă am luat decizia cea mai bună. Pe de altă parte, am zis că e o provocare. Pe mine întotdeauna m-au motivat astfel de situaţii", îşi aminteşte directorul Vergiliu Vals. De aici încolo a pornit reconstrucţia societăţii. S-au purtat discuţii cu partenerii tradiţionali ai Menarom, care şi-au reafirmat disponibilitatea de a rămâne alături de firma gălăţeană.

"Am început, încet, încet să primim comenzi. A fost şi un context pozitiv: anii 2007, 2008 şi chiar şi 2009 au fost ani de vârf în industria navală, în zona de echipamente. Deci nu am dus lipsă de comenzi, ba chiar am fi putut să producem mai mult dacă am fi avut o capacitate sporită de producţie. Deci primul lucru pe care l-am făcut a fost să redăm încrederea partenerilor tradiţionali, să reluăm contactele şi contractele cu ei şi, de aici, să începem să vedem ce e de schimbat", povesteşte directorul Menarom.

Investiţii de peste 7 milioane de euro

Încet încet, după o analiză asupra costurilor, conducerea companiei a început să investească, să repare şi să modernizeze, astfel încât în scurtă vreme produsele au devenit competitive. "Lucrul acesta ne-a ajutat foarte mult, pentru că perioada de glorie de dinainte de criză s-a terminat foarte brutal în 2009. Am fost pregătiţi să înfruntăm şi vremuri mai puţin bune. Practic, investiţiile au fost de peste 1,5 milioane de euro în fiecare dintre ultimii şase ani, chiar şi în perioada crizei. E drept, în perioada crizei, ne-am sprijinit şi pe două proiecte europene, care, însumate, au reprezentat cam un milion de euro. Am avut şi sprijinul unor credite de investiţii de la bănci, dar cel mai important lucru a fost că tot profitul realizat a fost reinvestit. Am început să ne promovăm atât intern, cât şi extern, am participat la târguri şi am reuşit să câştigăm şi alţi clienţi, clienţi mari. Am început să fim recunoscuţi ca un furnizor de produse şi servicii de calitate. În niciun caz cele mai ieftine, dar se ştie că, mai ales în zona asta a industriei, ce este cel mai ieftin este şi cel mai prost", susţine Vergiliu Vals.

Profit după numai jumătate de an de la preluare

Iar rezultatele nu s-au lăsat prea mult aşteptate, compania fiind pusă pe picioare într-un timp relativ scurt. "Am reuşit să facem profit după primele şase luni. Estimasem că vom ajunge la nivelul de echilibru în şase, nouă luni şi vom ajunge la un prag rezonabil de profitabilitate după primul an. Am reuşit să facem asta mai devreme. Dar, repet, am avut şi avantajul unei pieţe în care puteai să vinzi aproape orice", susţine directorul Menarom. Sigur, mai spune directorul Vergiliu Vals, a fost vorba şi despre reducerea unor costuri absurde. "Vă dau un singur exemplu. Factura la apă era undeva la 200 - 300 de milioane de lei (vechi, n.r.) pe lună, ceea ce era incredibil, pentru că nu suntem hidrocentrală să ne treacă apa prin turbină. Am schimbat în proporţie de 90 la sută tot ce înseamnă sistem de apă şi canalizare. Acum am ajuns la o factură de cinci, şase ori mai mică", explică managerul companiei.

"Criza nu s-a încheiat"

Pentru Menarom, criza economică a avut, evident, efecte negative, dar se poate spune că au existat şi efecte pozitive. În orice caz, conducerea companiei susţine că perioada de criză încă nu s-a încheiat oficial. "Criza nu s-a terminat încă. Şi mi-e greu să estimez când se va întâmpla asta. Există, e drept, un trend foarte uşor ascendent. Dar un lucru este clar din punctul meu de vedere: vremurile acelea de dinainte de criză nu se vor mai întoarce niciodată. E drept, criza a avut şi darul de a restabili nişte echilibre. Criza, de asemenea, ne-a oferit şi oportunităţi. De exemplu, oportunităţi să ne modernizăm mai ieftin decât am fi făcut-o în vremurile acelea de boom", susţine directorul Vergiliu Vals.

Cum să recâştigi încrederea oamenilor

Una dintre marile probleme cu care s-a confruntat conducerea Menarom de la preluarea din 2007 a fost neîncrederea angajaţilor. "Fuseseră atâtea momente zbuciumate după 1990 şi mai ales după 1998, încât oamenii aveau o doză importantă de neîncredere. Să le recâştigăm oamenilor încrederea a fost mult mai greu decât să recâştigăm încrederea partenerilor externi. A fost un proces extrem de lent, de lungă durată şi foarte dificil de gestionat. Când am venit aici am observat că inclusiv dotările sociale erau într-o stare deplorabilă. Şi cu asta am început. Printre primele investiţii pe care le-am făcut au fost refacerea grupurilor sanitare şi a vestiarelor. Le-am adus la nişte standarde omeneşti, decente. Apoi, a fost un cuvânt de ordine pentru noi să acordăm toate drepturile salariale integral şi la timp şi lucrul acesta s-a păstrat de când există Menarom PEC", îşi aminteşte Vergiliu Vals.

Furnizori interni, clienţi externi

Din producţia Menarom, 90-95 la sută este exportată. Din păcate, piaţa internă are are încă o tentă speculativă: se alege cel mai scăzut preţ şi asta înseamnă în mod cert şi cea mai slabă calitate. Pentru piaţa internă nu suntem competitivi şi motivaţia e simplă: calitatea produselor noastre costă. Sigur, raportul dintre preţ şi calitate este foarte bună, dovadă că exportăm", susţine Vergiliu Vals. Pe de altă parte, furnizorii Menarom sunt din ţară. "Furnizorii sunt aproape toţi din piaţa internă. Din păcate, s-ar putea ca într-o perioadă foarte scurtă să nu mai avem de unde să cumpărăm de pe piaţa internă. Deja producători tradiţionali de materii prime au dispărut", explică directorul Menarom.

"Regimul fiscal este nu împovărător, ci dramatic"

Conducerea Menarom este de părere că statul român nu încurajează deloc investiţiile private. Mai mult, regimul de taxe ţi impozite este unul de natură să afecteze buna funcţionare a celor care ţin economia în viaţă. "Nu aş fi prima persoană şi nici ultima care ar spune că regimul fiscal este nu împovărător, ci dramatic. De foarte multe ori am avut senzaţia că noi muncim doar ca să plătim taxe şi impozite. Şi lucrul acesta nu s-a schimbat. Este cu totul absurd. Toţi analiştii spun că în perioada de criză trebuie să relaxezi zona fiscală, iar la noi s-a întâmplat tocmai invers", spune directorul Vergiliu Vals. Acesta susţine că statul are obligaţia să întoarcă în infrastructură aceşti bani, dar că asta nu se întâmplă. "Taxele şi impozitele pe care noi le livrăm statului român cu prioritate ar trebui să se regăsească undeva. Dar acesta este un alt sindrom al originalităţii noastre: plătim un serviciu de care nu beneficiem. Plătim pentru infrastructură şi nu primim nimic înapoi", susţine directorul Menarom.

Aşa se explică faptul că din economia locală nu a mai rămas mare lucru. "Nu îmi doresc niciodată să fiu ca o oază într-un deşert pentru că într-un deşert ajunge foarte puţină lume. Faptul că în Galaţi suntem din ce în ce mai puţine companii mari nu ne ajută pe niciunii. Economia e în picaj în această zonă de Românie, în ultimii 23 de ani nu s-a făcut nicio investiţie gen greenfield de peste 20 de milioane de euro. Din păcate, din cauza infrastructurii zona pur şi simplu nu prezintă interes. Foarte grav ar fi să nu mai prezinte interes nici de acum încolo", adaugă Vergiliu Vals.

Vergiliu Vals, CV de manager

*Născut în Galaţi, 47 de ani

* Absolvent (1990) al Facultăţii de Energetică Bucureşti

* Crescut profesional în cadrul Electrica, instituţie pe care a şi condus-o

* Are două masterate, unul în management şi unul în management financiar-bancar

* Este căsătorit, are un băiat

 

Cifrele Menarom

*

* 265 este numărul angajaţilor în acest moment (s-a făcut o restructurare în 2009, dar apoi numărul oamenilor a crescut aproape de nivelul 2008, când erau 275)

* 1 milion de euro plăteşte anual Menarom statului român şi autorităţilor locale pentru taxe şi impozite

* 1.750 de lei este salariul mediu brut la Menarom

* Peste 90 la sută din producţia companiei merge la export, direct sau indirect

* 6,3 milioane de euro este cifra de afaceri estimată pentru anul 2013

Citit 95749 ori Ultima modificare Miercuri, 13 Noiembrie 2013 10:16

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.