* Din 2014 se va plăti un impozit de 1,5 la sută din valoarea construcţiilor speciale deţinute de companii * În vizor sunt luate construcţiile hidrotehnice şi cele din domeniul producţiei de energie electrică, dar şi parcările şi platformele de încărcare-descărcare, bazinele piscicole sau canalele de irigaţie * Nu scapă nici infrastructura rutieră şi cea feroviară * „Sunt taxe care se vor reflecta într-o creştere generală a preţurilor”, avertizează Patronatul IMM-urilor Galaţi
Unul dintre „cadourile” fiscale scoase de Guvern din tolba şi aşa plină de impozite este, mai nou, taxa pe construcţiile speciale. De ea va trebui să ţină cont, de exemplu, companiile deţinătoare de posturi de transformare, piste sau platforme de încărcare, centrale eoliene, heleştee, iazuri, canalele de irigaţii. Nu scapă din noul sistem de impozitare nici infrastructura rutieră şi feroviară, nici măcar stâlpii de telecomunicaţii sau stâlpii cu indicatoarele de circulaţie sau marcajele! De altfel, de la acestea din urmă, taxa pe construcţiile speciale a fost denumită ad-hoc „taxa pe stâlp”.
Ideea introducerii acestei taxe a fost lansată de Guvern în urma convorbirilor cu FMI şi are rolul de a mai cârpi veniturile la bugetul de stat. În fapt, este vorba de un pachet mai amplu de taxe şi impozite menite să acopere un de deficit de vreo cinci miliarde de lei la bugetul pe anul 2014. Înţelegerea între Guvern şi FMI s-a finalizat cu publicarea în Monitorul Oficial (nr.703/15.11.2013) a unei Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (nr.102/2013) de modificare şi completare a Codului Fiscal (Legea nr.571/2003, cu modificările şi completările ulterioare). Conform noilor prevederi, taxa pe construcţiile speciale ar urma să reprezinte o cotă din 1,5 la sută din valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor, fie că vorbim de firmele româneşti sau străine.
Reacţia mediului de afaceri
Reacţia mediului de afaceri la noua găselniţă fiscală a Guvernului nu a întârziat să vină, mesajul general fiind acela că „taxa pe stâlp” va îngreuna şi mai mult situaţia companiilor din mediul privat, dar şi că taxa va ajunge să fie transferată în preţurile unor produse sau categorii de servicii furnizate consumatorilor finali. Pentru mediul economic al Galaţiului, şi aşa slăbit din cauza restrângerii unor activităţi, taxa pe construcţiile speciale nu face decât să agraveze şi mai mult situaţia, consideră Patronatul IMM-urilor Galaţi. „Este o măsură care s-a luat fără nici un fel de consultare a patronatelor, fără nici un fel de evaluare a riscurilor. Şi aşa avem un mediu fiscal pe cât de imprevizibil, pe atât de împovărător, acum ce facem? În loc de soluţii pentru a stimula mediul de afaceri, se face şi mai grea viaţa celor care, de bine, de rău, reuşesc să construiască şi să producă ceva. Ministerul Finanţelor nu este, din păcate, în stare decât să gândească noi taxe şi impozite. Şi, culmea, nu numai companiile din mediul privat sunt afectate, ci şi companiile de stat. S-a ajuns, culmea absurdului, statul să impoziteze statul, să mute banii dintr-un buzunar în altul, că poate face mai mulţi bani!”, ne-a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Într-adevăr, impozit pe construcţiile speciale va creşte bugetul de stat, dar va afecta serios bugetele companiilor de stat. De exemplu, Transelectrica are în inventarul companiei 25.624 de stâlpi care sunt proprietate publică a statului şi fac obiectul unui contract de cesiune între Ministerul Economiei şi societate. În cazul Hidroelectrica, societatea are active de circa 20 miliarde de lei, iar noul impozit s-ar aplica pe toate construcţiile hidrotehnice, respectiv barajele şi acumulările. Statul ar urma să mai impoziteze şi construcţiile speciale de telecomunicaţii, infrastructura de transport feroviar şi infrastructura de drumuri. În total, totul ar însemna taxe şi impozite ale statul către stat de aproximativ 70 milioane de euro.
Cine pe cine taxează
Dacă în cazul companiilor de stat cel mai adesea tot statul ajunge să scoată bani din… buzunarul cetăţenilor, nu sunt de neglijat nici sumele care vor fi colectate de la firmele din mediul privat. Paradoxal, nimeni nu poate spune, nici măcar Ministerul Finanţelor, care va fi valoarea taxelor şi impozitelor ce vor fi atrase la bugetul de stat prin „taxa de stâlp”. Ca plafon minim, ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, avansa suma de 480-500 milioane de lei. „Asta este o estimare pesimistă. Noi considerăm că veniturile colectate sunt undeva la dublul sumei care a fost estimată”, preciza Chiţoiu.
Există însă şi alte calcule, precum cele făcute de Preşedinţie, potrivit cărora, aşa cum a fost ea concepută, „taxa pe stâlp” poate aduce venituri între 500 milioane şi 15 miliarde de lei, dar se spune că „o aplicare rezonabilă” a acestei taxe ar aduce în jur de două miliarde de lei.
„Nu se poate avansa o sumă exactă pentru că vorbim de o taxă gândită la repezeală, fără vreun calcul economic bine fundamentat. Cert este că vorbim de o sumă mare, iar problema este - mai ales dacă ne referim la companiile de stat sau cele de utilităţi, unde atât firmele, cât şi populaţia reprezintă cel mai adesea clienţi captivi - că taxele suplimentare se vor reflecta în costurile pe care tot noi le vom plăti, prin urmare vom asista la o creştere de preţuri pe toată linia”, avertizează preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.
Impozite cu răspundere limitată
În faţa valului de protestele venite în special din partea mediului de afaceri, oficialii guvernamentali au încercat să minimalizeze efectele noilor taxe. „Povara fiscală nu va creşte într-un mod semnificativ. Şi, aşa cum spuneţi şi aţi intitulat taxa de stâlp, vreau să spun că toţi stâlpii de electricitate produc şi alte venituri decât din activitatea lor de bază”, susţine ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu. Potrivit acestuia, fiecare stâlp este închiriat de companiile deţinătoare cu 50 de euro pe lună pentru companii de telefonie mobilă sau pentru campanii publicitare şi prin urmare construcţiile respective produc şi alte venituri, deci trebuie impozitate. Pe de altă parte, Guvernul şi-a manifestat disponibilitatea de a primi noi „sugestii şi observaţii” din partea mediului de afaceri. În acest sens, secretarul de stat în Ministerul Fianţelor, Dan Manolescu, susţine că este timp pentru a se opera corecţii înainte de aplicare efectivă a acestui impozit, întrucât primul termen de plată pentru taxa pe construcţiile speciale a fost stabilit pentru 25 mai anul viitor. Termenul a fost fixat aşa şi pentru ca firmele să apuce să-şi revadă socotelile. "Sunt convins că toată lumea îşi va face curăţenie în aceste conturi de construcţie unde sunt puse la grămadă fel de fel de lucruri care, în perioada următoare, ne aşteptăm să fie curăţate”, explica secretarul de stat Dan Manolescu. În replică, Patronatul IMM-urilor Galaţi consideră că efectele unor măsuri, mai ales de natură fiscală, ar fi trebuit analizate înainte şi nu după punerea ei în aplicare: „Întâi te omoară cu taxele, apoi te întreabă dacă au procedat bine. Este o dovadă nu numai de neprofesionalism, ci şi de desconsideraţie la adresa contribuabililor. Adică, ei ce zic: „Lasă, îi taxăm şi vedem noi ce-o ieşi!” Firmele sunt folosite pe post de cobai pentru ce le tună lor prin cap!” În rest, „toate bune” şi, de fiecare dată când introduc noi taxe şi impozite, autorităţile sunt gata să jure că o facă doar spre bine tău.
