* Fondatorii firmei se recomandă mai întâi ca specialişti în industria laptelui şi abia apoi ca oameni de afaceri * O afacere construită cu mână sigură şi care nu s-a prins în hăţişurile crizei * Deşi SC Almera International este o firmă gălăţeană, punctul de lucru în care se prelucrează laptele e în Bacău
Într-o ţară în care cei mai mulţi dintre consumatori sunt săraci şi ţin bine de puţinii bani pe care îi au, trebuie să ştii şi cum să faci lactate, dar şi cum să le vinzi ca să poţi ajunge la un profit de 2.779.131 de lei într-un an ca 2012. A reuşit să o facă firma SC Almera Internaţional, fondată de familia Lungulescu, în oraşul nostru, în anul 1996. De la deschidere, an de an, cifrele de producţie ale societăţii comerciale au tot crescut, aşa că întreprinzătorii au avut nevoie de mai mult spaţiu şi, în mod evident, de ceva sprijin din partea autorităţilor locale ca să se extindă în ritmul impus piaţă. Şi, cum în oraşul nostru au găsit mai mult uşi închise, au valorificat, în schimb, o oportunitate din Bacău pentru mărirea potenţialului productiv. Şi la acest moment, după 11 ani de la preluarea fabricii din Bacău, procesarea lactatelor se face, în continuare, tot acolo, iar depozitarea produselor finite, în depozitele frigorifice de la Galaţi. Trei sferturi dintre angajaţi sunt gălăţeni care muncesc fie în oraşul nostru, fie fac naveta la Bacău. Familia Lungulescu s-a stabilit însă acolo.
Cum a construit un profesor universitar o afacere de top
„În anul 1996, împreună cu fosta mea studentă Mateescu Cristina (actuala mea soţie) am înfiinţat, în Galaţi, SC Almera International. Am reuşit să închiriem un spaţiu. Montând câteva utilaje recondiţionate de noi, am început timid să producem, mai mult pentru plăcerea noastră, câteva produse lactate. Încurajaţi de aprecierile prietenilor şi ale rudelor am diversificat producţia. S-a deschis Metro în Galaţi şi, neaşteptat, am fost invitaţi să venim cu produsele noastre. S-au vândut excelent, aşa că se impunea creşterea producţiei. În spaţiul de care dispuneam, era imposibil. Încercările făcute pentru a ne extinde nu au fost susţinute de cei care ar fi putut să o facă, astfel încât eforturile noastre au rămas fără nici un rezultat. În plus, spaţiul de care dispuneam nu mai corespundea noilor condiţii impuse de apropiata intrare a României în UE. Perspectiva devenise sumbră. A apărut şi soluţia: am citit într-un ziar ca Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) urma să execute silit, în Bacău, o fabrică de produse lactate intrată în faliment. Am mers acolo, am văzut-o şi încurajaţi de cei câţiva salariaţi care mai rămăseseră şi care îşi doreau un loc de muncă, ne-am spus că merită să încercăm. Am preluat fabrica şi, din acel moment, situaţia ei s-a schimbat. Unitatea amplasată pe o suprafaţă de 10.000 de mp aparţinuse unei firme mixte romano-olandeze şi era dotată cu utilaje moderne, de mare capacitate, majoritatea fiind fabricate la Silkeborg-Danemarca de cunoscută companie APV. În scurt timp, am făcut fabrica să lucreze din plin”, ne-a declarat prof.dr. Grigorie Lungulescu.
Cifre de afaceri şi profit, la cote ridicate
Potrivit portalului Finanţelor Publice, în ultimii cinci ani firma SC Almera International a avut, în permanenţă, cifră de afaceri de peste 37.400.000 lei şi profit de peste 1.900.000 lei. Iată, pe ani, cifrele exacte: 2008 (cifră de afaceri netă de 37.656.753 lei, cu un profit de 2.735.915 lei), 2009 (cifră de afaceri netă de 38.121.497 lei , cu un profit de 3.966.273 lei ), 2010 (cifră de afaceri netă de 37.408.757 lei, cu un profit de 1.949.227 lei), 2011 (cifră de afaceri netă de 44.494.711, cu un profit de 2.312.659) şi 2012 (cifră de afaceri netă de 52.876.400, cu un profit net de 3.259.396).
„Cât se cere, atât producem!”
Cantitatea de produse lactate care iese pe poarta fabricii este dictată de piaţă. SC Almera ar putea produce chiar mai mult, dar nu există, în permanenţă, o cerere foarte mare.
« Fabrica are capacitatea de 100.000 litri/zi, dar noi prelucrăm lapte în funcţie de contractele încheiate cu marile magazine (Metro, Billa, Kaufland, Auchan, Cora, Selgros), precum şi în funcţie de cantitatea de materie primă (lapte) pe care o avem la dispoziţie. Condiţiile impuse de Regulamentele UE privind calitatea laptelui materie primă nu pot fi îndeplinite decât de ferme specializate. Iar acestea sunt încă puţine în România. Toţi procesatorii le curtează cu insistenţă, dar numai câţiva sunt cei aleşi, iar noi am reuşit să facem parte dintre aceştia», apreciază prof.dr. Lungulescu.
Fondurile europene au avut un mare rol
Reinvestirea unei cote din profit asigură, de regulă, parte din ivestiţiile necesare întreţinerii şi modernizării unei afaceri. Fonurile europene sunt cealaltă opţiune viabilă.
„Prin două proiecte SAPARD, care au totalizat aproape două milioane de euro, am reuşit să aducem fabrica din Bacău la standarde europene şi să obţinem ştampila ovală care ne permite să exportăm în spaţiul comunitar, ceea ce şi facem în Italia, Anglia, Germania, Spania şi Belgia. Am achiziţionat cele mai moderne şi performante utilaje existente în UE, axându-ne, în special, pe cele fabricate în Danemarca, Anglia sau Germania» a declarat fondatorul SC Almera International. Şi în prezent firma derulează un program cu ANCS, în domeniul cercetării ştiinţifice, în care participă inclusiv specialişti de la universitatea gălăţeană.
TVA-ul este prea mare!
Şi producătorii din industria lactatelor cer scăderea TVA, măsura de care s-au bucurat deja cei din morărit şi panificaţie.
„Considerăm că TVA-ul de 24 la sută aplicat şi produselor lactate (care sunt consumate în primul rând de copii şi de persoane în vârstă) reprezintă o mare greşeală, impunându-se de urgenţă iniţiative care să conducă la scăderea acestuia, după modelul celorlalte ţări din UE. Această măsură ar putea încuraja consumul produselor lactate, orientând consumatorii spre o alimentaţie sănătoasă, din care nu pot lipsi produsele lactate » spune prof.dr.Lungulescu.
Oamenii fac afacerile, nu invers
"«Reţeta» unei afaceri de succes o reprezintă factorul uman. Avem un colectiv tânăr, aproape 20 la sută dintre angajaţi sunt absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior. În interiorul colectivului există un puternic spirit de emulaţie care este deosebit de benefic pentru societatea noastră. Există o preocupare permanentă pentru diversificarea producţiei şi pentru creşterea calităţii produselor fabricate. Au fost înregistrate la OSIM o multitudine de mărci şi desene industriale şi sunt în curs de brevetare o serie de dispozitive pentru fabricarea concentratelor proteice din lapte. Altfel spus, fiecare angajat se străduieşte să contribuie la menţinerea poziţiei fruntaşe a societăţii noastre pe piaţa produselor lactate. Şi astfel, chiar în condiţiile unei concurenţe acerbe, în mod deosebit din partea multinaţionalelor care cheltuiesc enorm pentru reclame pe posturile TV, reuşim să ne menţinem pe piaţă, evident, cu eforturi care sunt greu de descris", ne mărturiseşte profesorul universitar.
Ca număr mediu de angajaţi pe ultimii cinci ani, potrivit portalului Finanţelor, SC Almera Internaţional a evoluat astfel: 182 de angajaţi (2008), 165 de angajaţi (2009), 165 de angajaţi (2010), 156 de angajaţi (2011), 160 de angajaţi (2012).
Milioane de lei plătite către stat
Cumulat, SC Almera International a plătit, în cursul anului trecut, impozite şi taxe în valoare de 4.871.994 lei, din care TVA de 2.415.265 lei, plăţi diverse către bugetul de stat -1.136.065 lei. S-au adăugat cei 69.701 de lei daţi pe impozite locale şi 1.250.963 le, contribuţii către bugetul asigurărilor sociale.
Cine este Grigorie Lungulescu
Educaţia de bună calitate a fost un factor decisiv în succesul în afaceri al familiei Lungulescu.
«Dacă ne referim la studii, apreciez că formarea mea ca specialist în industria alimentară, în general, şi în industria laptelui în particular a început încă de pe băncile facultăţii unde, în cadrul Institutului Politehnic din Galaţi (ulterior devenit Universitatea din Galaţi), am avut şansa de a avea profesori eminenţi cărora le port o profundă recunoştinţă. Am continuat ca inginer stagiar la Fabrica de produse lactate din Galaţi (ICIL Galaţi), inginer-şef la Întreprinderea de industrializare a cărnii Covasna-Sfântu-Gheorghe, după care m-am reîntors la Facultatea de Industrie Alimentară din Galaţi (de această dată în calitate de cadru didactic), unde, timp de 27 de ani, am avut şansa să lucrez sub îndrumarea unei legende a învăţământului de industria laptelui din România, prof.dr.ing. G.M.Costin » a precizat prof.dr. Grigorie Lungulescu.
În prezent, el este şi preşedintele Asociaţiei Specialiştilor în Industria Laptelui (ASIL).
Autorităţile nu sprijină deloc întreprinzătorul român
„În privinţa sprijinului pe care autorităţile locale şi nationale ni-l oferă, acesta este admirabil, este sublim dar lipseşte cu desăvârşire, cum spune Caragiale. Iată şi câteva exemple.
Toate hypermarketurile din Romania sunt societăţi multinaţionale. Ele duc o politică de spoliere a furnizorilor de mărfuri, adică a producătorilor prin introducerea, peste valoarea mărfurilor achiziţionate, a tot felul de taxe ilegale (taxa de intrare, taxa de raft, taxa pentru deschiderea unui nou magazin, taxa pentru aniversarea a 10 ani de la intrarea în România etc). Principiul aplicat este: nu-ţi convine, poţi pleca, alţi zece furnizori aşteaptă să intre la noi… Unde este intervenţia autorităţilor locale sau naţionale?” este de părere prof.dr. Lungulescu.
Numai de stat să nu ai nevoie
«Cu ocazia importului unui utilaj, societatea noastră a fost victima unei excrocherii din partea unei persoane din Irlanda. Ne-am adresat imediat Poliţiei Irlandeze, care s-a arătat gata să ne ajute, singura condiţie fiind o solicitare din partea autorităţii similare din România. Evident, ne-am adresat în scris Parchetului şi Poliţiei, care ne-au asigurat de tot sprijinul. A trecut, însă, un an şi niciun semn. Unde este ajutorul autorităţilor locale şi naţionale pentru o societate care are, în prezent, 220 de angajaţi? Să nu pierdem din vedere că, în afară de societatea în discuţie, şi cei 220 de angajaţi plătesc pentru funcţionarea instituţiilor statului » remarcă profesorul Lungulescu.
La fiecare investiţie, beţe-n roate
Şi când produce mult şi bun, ba mai are şi piaţă largă pe care să vândă, omul de afaceri gălăţean tot se loveşte de tot soiul de oprelişti ale sistemului.
„Companiile furnizoare de servicii energetice (electricitate, gaze naturale şi altele) sunt societăţi multinaţionale. Politica este, în mod clar, una de monopol. Un singur exemplu poate fi edificator. Noi ne-am montat un post TRAFO nou, pentru alimentarea cu energie electrica a unei noi secţii de fabricaţie. E-ON Moldova ne-a condiţionat racordarea acestuia la reţeaua de medie tensiune de semnarea la notar a unui act de donaţie către E-ON, atât a postului TRAFO, cât şi a terenului pe care acesta este amplasat. Unde este ANRP-ul? Unde este Consiliul Concurenţei ?» se întreabă, retoric, prof.dr. Grigorie Lungulescu.
