Numărul cazurilor de insolvenţă a crescut anul trecut, la Galaţi, cu peste 18 la sută, la 1.500 de cazuri * Mediul economic nefavorabil, managementul neinspirat şi tentativele de înşelare a statului sau a partenerilor de afaceri sunt principalele cauze ale insolvenţelor * Tot anul trecut, la Galaţi, au fost operate în Registrul Comerţului peste 3.800 de radieri, dizolvări şi suspendări de activitate
Lipsa unor direcţii coerente de dezvoltare la nivelul Galaţiului afectează profund mediul de afaceri. Un semnal de alarmă ar fi creşterea tot mai accelerată a numărului de insolvenţe, Galaţiul reuşind „performanţa” de a ajunge la acest capitol pe locul 3 pe ţară.
- Mai exact, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în 2013 s-au înregistrat la nivelul Galaţiului nu mai puţin de 1.509 companii intrate în procedura insolvenţei, faţă de 1.275 cu un an înainte, ceea ce înseamnă, per ansamblu, o creştere de 18,35 la sută a unor astfel de cazuri. Procentul este aproape dublu faţă de media pe ţară - 30.000 de cazuri înregistrate în 2013, în creştere cu 10,4 la sută faţă de anul trecut - Galaţiul nefiind depăşit numeric decât de Bucureşti (3.759 de cazuri) şi Bihor (1.826 de cazuri).
- „Această situaţie reflectă situaţia economică generală a Galaţiului. Avem probleme pentru că nu avem putere de cumpărare, nu avem consum, piaţa nu funcţionează cum trebuie, multe firme au dispărut din cauza acestor lucruri. O altă cauză care, desigur, nu poate fi ignorată, este managementul, nu toţi întreprinzătorii reuşind să se adapteze la provocările de ordin general induse de criza economică sau la provocările pe care Galaţiul le are în mod particular. Dar, nu în ultimul rând, o altă cauză a numărului mare de insolvenţe este „şmecheria” de care dau unii dovadă în afaceri. Sunt o mulţime de „băieţi deştepţi” care pe de o parte îşi bagă firmele în insolvenţă sau în faliment, păgubindu-i pe faţă pe partenerii de afaceri, iar pe de altă parte îşi fac firme noi, pe care transferă bunurile sau activitatea şi o iau de la capăt”, ne-a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Codul Insolvenţei, aruncat la coş
- Reprezentanţii mediului de afaceri spun că „şmecheriile” cu firme băgate artificial în procedura insolvenţei sunt favorizate de lipsa unui cadrul legislativ care să sancţioneze astfel de practici. Aşa se face că, potrivit datelor deţinute de patronate, deşi în ţările cu o economie sănătoasă aproape trei sferturi dintre companiile care intră în procedura insolvenţei reuşesc în cele din urmă să se redreseze, la noi doar o firmă din zece reuşeşte să revină pe linia de plutire. „De la intrarea în vigoare a Legii nr. 85/2006, la nivelul Galaţiului numărul de firme intrate în insolvenţă a depăşit 3.500. Cum situaţia nu este cu mult mai bună nici la nivel naţional, patronatele au insistat pentru introducerea unui nou Cod al Insolvenţei, care să împiedice şi să sancţioneze manipularea procedurii insolvenţei în scopuri incorente. Din păcate, din cauza unor articole controversate introduse peste noapte, „pe şest”, de guvernanţi, Curtea Constituţională a respins, pe bună dreptate, legea. Ar fi trebuit să se rediscute în Parlament, să se vadă ce şi unde s-a greşit, să se îndrepte lucrurile şi să se dea drumul la lege. Dar legea, se pare, a fost pur şi simplu aruncată la coş, semn că altele au fost interesele în promovarea/nepromovarea acestei legi”, a precizat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi. Până în prezent, oficialii nu au precizat când se va relua dezbaterea pe tema Codului Insolvenţei.
Radieri, suspendări, dizolvări
- Nici la restul indicatorilor Galaţiul nu stă mai bine. Astfel, numărul de societăţi gălăţene care, au fost radiate anul trecut din Registrul Comerţului a crescut cu 70,32 la sută, de la 1.759 de cazuri în 2012 la 2.996 de cazuri în 2013. Creşteri semnificative s-au înregistrat şi în ceea ce priveşte dizolvările voluntare, cu 449 de cazuri anul trecut, mai multe cu 42,54 la sută. Nu în ultimul rând, suspendările de activitate au crescut anul trecut cu 7 la sută, la 394 de cazuri. Prin urmare, în mod oficial, 3.839 de agenţi economici au ieşit anul trecut din mediul de afaceri gălăţean.
- „Lucrurile, probabil, nu se vor opri aici, pentru că, fie că vorbim de procedura radierii sau a dizolvării voluntare, ele pot în anumite situaţii să dureze destul de mult, chiar şi doi, trei ani, aşa că vor mai fi şi alte cazuri de acest fel care vin din urmă”, a precizat reprezentantul patronatelor.
Înmatriculări pe timp de criză
- În ciuda unui mediu economic destul de arid ca direcţii coerente de dezvoltare, numărul celor dornici să înceapă o afacere este într-o uşoară creştere, după cum remarca la rândul său preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Galaţi, Ion Mocanu: „Îmbucurător este că, fie şi în condiţiile în care au loc foarte multe intrări în insolvenţă şi chiar falimente, din discuţiile avute la Registrul Comerţului am constatat că în jur de două treimi dintre cei care dispar din mediul de afaceri sunt compensaţi de alte firme care se înregistrează. Nu vă pot spune dacă există aceeaşi capacitate de producţie, ca volum sau ca număr de salariaţi, dar un lucru îmbucurător este că generaţia tânără este mult mai interesată să pornească pe alt drum decât cel care era înainte, când mai degrabă se căuta un loc de muncă prin instituţiile publice.”
- Astfel, în 2013, la Galaţi, au fost înregistraţi 2.630 de noi agenţi economici. Cele mai numeroase au fost societăţile cu răspundere limitată (SRL), cu 1.508 de cazuri, urmate de persoane fizice autorizate (PFA) cu 667 de cazuri şi întreprinderile individuale (II), cu 414 de cazuri. S-au mai înregistrat 37 de întreprinderi familiale, trei societăţi pe acţiunii (SA) şi o societate în nume colectiv (SNC).
- Orientarea spre formele de organizare mai degrabă mici, la nivel familial, este, de altfel, un trend general în economia europeană, a precizat şi preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon: „Sunt afaceri mai mici, sunt şi nişte înlesniri de ordin birocratic, fiscal, treaba este mult mai simplă din anumite puncte de vedere. Problema e că ele se pot dezvolta doar până la un punct. Dar e bine şi aşa, pentru că ele, eventual, se pot transforma. Bine ar fi să avem cât mai multe forme de acest fel, pentru asta înseamnă în ultimă instanţă locuri de muncă şi dezvoltarea spiritului de iniţiativă. De asemenea, în timp, pot deveni un suport pentru organizaţii mai mari.”
- Una peste alta, mediul de afaceri gălăţean s-a aliniat la start, în 2014, cu 20.964 de agenţi economici, din care 14.354 erau persoane juridice şi 6.610 erau persoane fizice autorizate. Câte-or duce-o pân’ la toamnă, rămâne de văzut.
