Guvernul - pregătit să o dea în haiducie!

Guvernul - pregătit să o dea în haiducie!
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Dacă băncile vor menţine dobânzile uriaşe la credite, singura soluţie este „măsura Robin Hood”, a declarat vicepremierul Dan Nica *

Investiţii publice, facilităţi fiscale şi reglarea sistemului bancar este formula evocată de vicepremierul Dan Nica la Galaţi, în cadrul dezbaterilor „Money Business Tour”, ca fiind luată în calcul de Executiv pentru depăşirea crizei economice şi intrarea pe o curbă de creştere. Investiţiile publice înseamnă „să dai drumul la bani, la lucrări, să se consume mai mult fier, mai mult beton, să apară locuri de muncă”, a arătat vicepremierul. În ce priveşte măsurile fiscale, un exemplu dat de premier este cel al scutirii de impozit pe profitul reinvestit, măsură ce figurează în programul şedinţei Guvernului de săptămâna viitoare.

Avertisment pentru bănci

Însă vicepremierul Dan Nica a dorit să fie foarte categoric faţă de sistemul bancar. El a explicat că, profitând de eforturile Ministerului de Finanţe legate de asigurarea lichidităţilor, băncile au găsit o formulă facilă de a-şi plasa banii fără riscuri mari şi de a păstra totodată dobânzile la un nivel ridicat pentru solicitanţii obişnuiţi de credite.

„În loc să se ducă să dea împrumuturi la firme, este mai sigur să te duci la un singur mare achizitor, care este Ministerul Finanţelor, iei şi o dobândă bună şi eşti cel mai fericit. Dar asta nu-i activitate economică”, a spus Nica.

Vicepremierul a arătat însă că împrumuturile externe contractate vor scădea presiunea pe Ministerul Finanţelor şi prin urmare nu se va mai apela la rezervele de pe piaţa internă. În acest mod, băncile vor fi obligate să se îndrepte spre clienţi. Mai rămâne însă problema dobânzilor, iar vicepremierul nu a ezitat să arate că Executivul o va da în haiducie dacă băncile nu înţeleg să-şi schimbe mentalitatea.

„Dacă băncile nu înţeleg să intre într-o logică normală, atunci singura soluţie a unui Guvern responsabil este de a aplica măsura Robin Hood. Adică, de a interveni cu impozite corespunzătoare acestor profituri excesive”, a declarat Dan Nica.

„Am înţeles că trebuie să dăm atenţia cuvenită sistemului bancar, dar şi sistemul bancar trebuie să înţeleagă că trebuie să aibă un comportament din punct de vedere economic, dacă nu ireproşabil, cel puţin în conformitate cu ce se întâmplă în toate ţările europene. Nu cred că nivelul actual al dobânzilor este unul realist şi care să fie bazat pe vreun criteriu care să poată să fie susţinut”.

„Cred că este o poftă uşor cam mare din partea băncilor şi nu cred că credite cu dobândă de 30 la sută la investiţii au vreo raţiune economică sau pot fi susţinute. Firmele româneşti nu se ocupă nici cu traficul de arme, nici cu traficul de droguri şi nu cred că un asemenea nivel al dobânzilor poate fi susţinut în vreun fel”, a explicat vicepremierul.

Nu în ultimul rând, Dan Nica, a sugerat că băncile au şi o datorie morală de a fi mai receptive la solicitările de pe piaţă şi la realizarea unui „climat de solidaritate”: „Nu doresc să se uite de unde a plecat această criză economică…”, a arătat vicepremierul, precizând că Executivul este „cu ochii pe bănci”.

Fonduri după modelul italian

Vicepremierul Dan Nica a mai arătat că planurile de stimulare economică iniţiate la nivel guvernamental ar trebui să ţină cont, pe fondul procesului de descentralizare, de orientarea de fonduri spre zonele mai defavorizate, precum cea a Galalaţiului.

”Am vorbit tot timpul că zona Galaţiului, dar şi a Moldovei în general, şi zona de sud, au probleme mari şi întrebarea este unde ne ducem? Şi eu cred că o parte dintre resurse trebuie să meargă cu precădere spre aceste zone. Asta pentru a se crea locuri de muncă,  pentru depăşirea unor decalaje”, a explicat premierul, amintind de modelul italian. „Şi în Italia nordul este mai industrializat şi sudul are probleme. De zece ani de zile se bagă mai mulţi bani pentru a ridica sudul Italiei, în acelaşi mod trebuie să procedăm şi noi”.

Economia gălăţeană, în direct

Sala de conferinţe a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii s-a transformat vineri, 8 mai, într-un veritabil studio de televiziune. Camere de luat vederi, halogene, ecrane de monitorizare şi, desigur, invitaţi unul şi unul au fost „ingredientele” ediţiei gălăţene a „Money Channel Business Tour” - un ciclu de emisiuni transmis live de postul de televiziune The Money Channel.

Moderatorul ediţiei gălăţene a fost reputatul jurnalist Dan Suciu, el având misiunea ca, timp de şase ore, să pună faţă în faţă reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai autorităţilor locale, judeţene şi naţionale, politicieni pentru a identifica eventualele oportunităţi de dezvoltare în regiune, de a contura soluţii menite să conducă la depăşirea unui context economic destul de dificil.

Invitaţi speciali au fost vicepremierul Dan Nica şi ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Marian Sârbu, alături de ei fiind prezenţi preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, viceprimarul Nicuşor Ciumacenco, deputaţii Victor Paul Dobre şi Viorel Ştefan, dar şi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai unor instituţii gălăţene. Pe agenda dezbaterii, intitulate „Galaţi – oraş siderurgic şi arteră comercial-fluvială europeană”, s-au aflat subiecte precum procesul de descentralizare, dezvoltarea industrială, fondurile europene.

„Locuitorii unei comunităţi devin stăpânii serviciilor publice”, a sintetizat vicepremierul Dan Nica avantajele sistemului de descentralizare. Fiecare comunitate va putea, în funcţie de necesităţi, să-şi fixeze propriile priorităţi şi strategii, autorităţile locale urmând să fie mult mai responsabile în actul administrativ.

Deputatul Victor Paul Dobre a precizat însă că actul descentralizării trebuie însoţit şi de punerea la dispoziţie a unor resurse financiare pe măsura responsabilităţilor. O altă idee desprinsă pe parcursul dezbaterii a fost aceea că resursele umane se pot dovedi chiar mai importante decât banii în depăşirea crizei economice.

Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a ţinut, în acest context, să arate că, în judeţul Galaţi, diverse instituţii au atras prin proiecte 15 milioane euro, fonduri europene, pentru formarea personalului, ceea ce denotă un răspuns destul de rapid la provocările crizei. În acelaşi context, fondurile europene au fost evocate ca un posibil colac de salvare pentru economia locală, chiar dacă unii întreprinzători consideră mecanismul de accesare destul de complicat. Procedurile sunt, totuşi, în curs de simplificare şi, prin urmare, soluţiile de dezvoltare pot fi puse în practică într-un timp mai scurt.

Citit 1504 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.