INTERVIU VL/ Cum se duc banii pe Dunăre: "Firmele - cu piloţii, AFDJ Galaţi - cu cheltuielile!”

INTERVIU VL/ Cum se duc banii pe Dunăre: "Firmele - cu piloţii, AFDJ Galaţi - cu cheltuielile!”
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Interviu cu Valerică Anghel, directorul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi


Revenit în luna iunie la conducerea AFDJ Galaţi, directorul general Valerică Anghel face o trecere în revistă a principalelor provocări pe care le are în faţă instituţia pe care o reprezintă.

- Cum aţi găsit lucrurile în AFDJ Galaţi faţă de acum câţiva ani?

- Dunărea curge la fel, indiferent că suntem noi sau alţii... Ce am sesizat a fost o oarecare stare de tensiune, nu din cauza conducerii, nu vreau să învinuiesc pe cineva, poate doar pe unele servicii sau unele atitudini au fost o serie de scăpări.

- De unde vine tensiunea?

- S-au făcut, se pare, unele greşeli în anii trecuţi. Prin controalele care s-au făcut s-au depistat aceste greşeli şi oamenilor le este teamă. Au fost, de exemplu, nişte controale ale Curţii de Conturi şi trebui să se răspundă acum la ele. Cred că de aici. Tocmai din acest motiv, eu merg pe ideea de avea un serviciu Juridic bine format, care să preîntâmpine problemele societăţii. De exemplu, contractele să fie riguros făcute, astfel încât să nu lase loc de interpretări. E mai bine să preîntâmpini, decât să te zbaţi după aceea să rezolvi o problemă în instanţă. Iar aici un rol deosebit îl are serviciul Juridic. Oamenii, aşa simt eu, trebuie să meargă să ceară lămuriri juridice, să ceară sfaturi.

- Apropo de Curtea de Conturi, în ce fază mai sunt litigiile cu AFDJ, precum cele de acordare a unor sporuri salariale unor foşti directori?

- Sunt în derulare. S-au făcut nişte contestaţii, Curtea şi-a făcut datoria şi noi trebuie să vedem ce se va întâmpla în continuare… Dar o problemă destul de serioasă pe care a sesizat-o şi Curtea de Conturi ar fi pilotajul. În zece ani nu s-a tras un leu mai mult spre AFDJ, lucru care, cred eu, nu este corect. S-a mers pe acelaşi mandat care a fost dat acum zece ani şi pe care l-am primit eu, de a organiza pilotajul, dar el nu s-a mai îmbunătăţit cu nimic în favoarea unităţii.

- Care este, de fapt, problema?

- Unitatea nu prea iese în câştig. S-a respectat aceeaşi schemă, 50 la sută AFDJ, 50 la sută societăţile de pilotaj. Numai că, în prezent, piloţii sunt ai firmelor, AFDJ doar are vreo patru piloţi de siguranţă, iar restul cheltuielilor sunt la AFDJ: dispecerate, transport piloţi, pe apă, pe uscat, sedii şi absolut tot. Drept urmare, AFDJ nu rămâne cu cine ştie ce până la sfârşitul anului. Părerea mea este că pilotajul este una dintre activităţile care poate să aducă bani la bugetul unităţii şi în acest mod să scadă transferul de la bugetul de stat. Dar s-a încheiat un contract, vom vedea cum stă treaba, iar dar dacă se va putea, opinia mea este că pilotajul ar trebui făcut de AFDJ sau cel puţin în alte condiţii, mai profitabile pentru unitate.

- O altă problemă e cea a dragajelor, AFDJ are un punct slab în această privinţă…

- În momentul de faţă, draga Dunărea Maritimă face dragaj pe zona maritimă, se poate închiria şi la terţi şi aduce venituri substanţiale pentru unitate. Pe zona fluvială sunt câteva puncte critice, iar cele mai mari probleme sunt pe zona comună cu Bulgaria. Când sunt ape scăzute, sunt dificultăţi destul de mari acolo. Pentru acea zonă, problema o văd rezolvabilă în trei etape, pornite toate deodată. Pentru primii doi ani, 2015-2016, se va face în continuare dragaj cu terţi, cu fonduri de la bugetul de stat, dar în acelaşi timp s-a pornit un studiu de fezabilitate pentru achiziţia printr-un program european a două drage, ce ar reprezenta o investiţie de două, trei milioane de euro, care vor funcţiona pe zona respectivă atunci când va fi cazul. Dacă lucrurile merg bine, în 2017 s-ar putea să dragăm acolo cu dragele noastre, ceea ce ne-ar reduce din cheltuieli. Dar în acelaşi timp s-a demarat şi un studiu de fezabilitate privind realizarea în zonă a unor lucrări hidrotehnice, care să aducă o rezolvare durabilă a problemei. Această ultimă etapă este mai de durată, e vorba de investiţii de zeci de milioane de euro, dar care, la fel, dorim să le facem cu fonduri europene.

- Care mai este starea flotei AFDJ?

- Din păcate, flota AFDJ este destul de îmbătrânită şi învechită. Deja s-a pus problema înnoirii flotei. Deja sunt demersuri făcute. Pe lângă drage - ele sunt prioritatea în momentul de faţă, mai avem în vedere achiziţia a două remorchere costiere maritime şi a unui remorcher fluvial. Ne-am mai dori două nave de semnalizare, două sau trei pilotine capabile să opereze pe orice vreme. E vorba, în total, de investiţii de vreo 10 milioane de euro, pe patru, cinci ani.

- Care sunt priorităţile în îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie?

- S-au făcut nişte lucruri foarte bune pe ieşirea Dunării la Marea Neagră, pe sistemele de semnalizare. S-a câştigat mult şi prin posibilitatea navigaţiei pe timp de noapte şi chiar dacă la început transportatorii erau ceva mai reticenţi, treptat au început să devină mai încrezători şi să folosească această facilitate. De altfel, unul dintre obiectivele noastre este de a continua programul de îmbunătăţire a semnalizării, atât pe Dunărea maritimă, cât şi pe Dunărea fluvială.

- Cum se mai poate revigora transportul naval?

- Avem mai multe proiecte, dintre cele mai diverse, de la instalarea unor echipamente moderne de măsurători geofizice până la programe de îmbunătăţire a administraţiei. Dar cel mai mare proiect al nostru rămâne cel privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul Călăraşi - Brăila, un proiect în valoare de peste 50 de milioane de euro. Este un proiect complex, în care au fost o serie de probleme, în sensul că nu s-a putut lucra tot timpul anului, pentru că a trebuit să se ţină cont de cerinţele de mediu, cum ar fi, de exemplu, migraţia sturionilor. Este un proiect care, în final, are rolul de a mări debitul de apă pe Dunărea Veche, dar şi de a mări debitul de apă spre centrala nucleară de la Cernavodă. Lucrările sunt executate în proporţie de 80 la sută. Odată cu finalizarea acestora, în februarie 2015, condiţiile de navigaţie vor fi superioare şi acest lucru sperăm să se vadă şi în creşterea şi stabilitatea fluxurilor de marfă prin porturile dunărene.

 

Fişa managerului - Valerică Anghel

În vârstă de 64 de ani, Valerică Anghel a absolvit Universitatea de Electrotehnică din Craiova, precum şi un master la ASE Bucureşti. De asemenea, a urmat cursuri de specializare în domeniul navigaţiei. Valerică Anghel a mai fost director al AFDJ Galaţi în perioada 2002-2005, unul dintre cele mai importante proiecte din această perioadă fiind ranfluarea epavei navei Rostock, de pe Canalul Sulina. De asemenea, a fost consilier judeţean, dar a pus şi bazele unei societăţi private, AGV Impex, în domeniul agricol. A revenit la cârma AFDJ Galaţi în iunie 2014.

Citit 8201 ori Ultima modificare Luni, 01 Septembrie 2014 16:52

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.