* Circuitul legumelor şi fructelor de la ţărani la cumpărători va fi mai strict urmărit * Actualul certificat de producător va fi înlocuit cu un atestat de producător eliberat de primării în baza registrului agricol * Ţăranilor le vor fi rezervate 40 la sută din tarabele din pieţe
Ţăranul va trebui să-i taie orăşeanului chitanţă pentru fiecare legumă sau fructă pe care i-o vinde. Îl obligă statul, printr-o lege care se aplică începând din această lună. Nu-i însă foarte clar cine câştigă şi cine pierde respectând noile reguli. De exemplu, preşedinţii asociaţiilor de producători au încă nelămuriri în legătură cu aplicarea Legii 145/2014 privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol. De partea cealaltă, şefii Pieţelor susţin că legea e limpede şi că, aplicând-o, statul va câştiga, fără ca ţăranul să dea ceva în plus de la el. Administraţia Pieţelor va mai avea şi obligaţia de a rezerva pentru ţărani 40 la sută dintre tarabe. În Galaţi, vorbim despre vreo câteva sute de spaţii comerciale.
Aceleaşi legume şi fructe, dar cu acte noi
Certificatul de producător este actul cu care ţăranul a dovedit, ani buni, că şi-a crescut singur, în grădină, legumele, fructele şi zarzavaturile scoase pe tarabă. Aveai certificatul, erai producător. Nu-l aveai, precupeţ te numeai! Dar s-a dovedit, de-a lungul vremii, că certificatul se dădea şi pe şpagă. Potrivit legii recent intrate în vigoare, ţăranului nu-i va mai trebui vechiul certificat decât pentru vreo câteva luni, până la expirarea valabilităţii acestuia. Iar de la 1 mai 2015, cel târziu, îi va trebui nu certificat, ci atestat de producător, adică un document nou care conţine: numele şi prenumele ţăranului, denumirea legumelor şi fructelor pe care le vinde, suprafaţa de teren lucrată şi numărul de animale din gospodărie. Datele din atestatul de producător sunt cele din registrele agricole de la primării. Actul, valabil un an, trebuie ştampilat şi semnat semestrial de primarul comunei sau oraşului pe teritoriul căruia are ţăranul pământ.
Cu carnetul de comercializare în căruţă
Când vinde din poartă sau prin pieţele impovizate de la ţară, cum e cea de la Cosmeşti, unde se dă marfa şi din căruţă, ţăranul trebuie să-i dea cumpărătorului o filă din carnetul de comercializare. Legea descrie acest carnet ca pe un fel de reţetar al medicului de familie. Fila are, de fapt, trei foi semitransparente pe care se imprimă, ca la indigo, scrisul ţăranului. Un exemplar al filei rămâne în carnet, unul e al ţăranului, iar altul al cumpărătorului. Pe viitor, ţăranul care vinde în piaţă nu va tăia chitanţă fiecărui client, dar va trebui să noteze în carnetul de comercializare cantităţile de legume şi fructe cu care intră în piaţă şi pe cele cu care pleacă de la tarabă.
Au ţăranii sector în piaţă?
Asociaţia Producătorilor Agricoli din Galaţi are peste o mie de membri, dintre care vreo 50 sunt ţărani cu suprafeţe mici de teren. Cu toţii, ar ocupa abia vreo şesime dintre tarabele din Piaţa Centrală, nicidecum 40 la sută. Iar Galaţiul mai are încă vreo 17 pieţe şi complexuri comerciale. Pot oare ţăranii să ocupe 40 la sută dintre tarabe?
Preşedintele Asociaţiei, Elena Patriche, spune că sunt nici textul de lege, nici normele, nu clarifică suficient anumite probleme. "Nu spun că nu e bine să avem 40 la sută dintre tarabe rezervate pentru producători. Spun că e chiar foarte bine! Insist, însă: vrem un lot compact de tarabe, ca să vadă gălăţeanul unde îşi vând ţăranii munca lor!" ne-a declarat Elena Patriche.
Directorul Administraţiei Pieţelor Agroalimentare SA, Eugen Zaharia, spune că, deşi va dura până să vedem legea aplicată, rezultatele ei ar putea merita aşteptarea.
"Putem să găsim 40 la sută din tarabe pentru producători. Nu vorbim despre rentabilitatea societăţii noastre aici. Niciodată n-am avut mai mulţi producători şi comercianţi decât tarabe. Legea nici nu îmi interzice să închiriez unei firme taraba pe care niciun producător nu vine să o ocupe. Trebuie să înţelegem, însă, că nu toate prevederile legii se pot aplica imediat. Producătorul va primi, gratuit, de la primării, atestatul de producător şi carnetul de comercializare. Or, nu se ştie, încă, unde se vor tipări documentele şi nici când. Părerea mea este că legea va duce la asocierea producătorilor mici, care nu-şi vor mai putea permite să şi cultive, să mai şi care legumele şi fructele la piaţă, de unii singuri", a declarat Eugen Zaharia.
Ţăranului care nu-şi înfiinţează întreprindere, ci rămâne la statutul juridic de persoană fizică, nu i se va lua impozit pe venit pentru marfa vândută. Preşedintele Administraţiei Pieţelor apreciază că legea e bună pentru că vom putea urmări drumul legumelor şi fructelor, din grădina ţăranului şi până la cumpărător, dar şi pentru că gălăţeanul va şti când cumpără de la ţăran şi când de la precupeţ.
