Fiecare unitate care are casă fiscală de marcat trebuie să aibă de mâine şi registru de bani personali pentru angajaţi. Acest registru trebuie să fie de format A4 şi va fi folosit de angajaţi. La intrarea în tură, fiecare dintre aceştia va trebui să scrie în registru câţi bani are asupra lui. La un eventual control al unei echipe de inspectori financiari, orice sumă s-ar găsi în plus în casa de bani faţă de cea înregistrată pe casa fiscală de marcat se va considera ca fiind obţinută în mod nejustificat. Iar o astfel de concluzie a inspectorilor de la Finanţe îl va costa scump pe patronul ai cărui angajaţi au făcut evaziune. Amenda pentru necompletarea corespunzătoare a registrului e de 9.000 de lei!
Teoretic, şi sumele de bani care s-ar găsi asupra angajaţilor, în plus faţă de cele declarate în registru, vor fi considerate tot obţinute în mod nejustificat. Merită menţionat aici faptul că inspectorii de la Finanţe nu au dreptul de a-i percheziţiona pe angajaţii unei firme. Acest drept îl au numai poliţiştii şi doar în baza unui mandat.
De când e nevoie de registru
Potrivit legii, unităţile economice dotate cu casă de marcat (magazine, baruri etc) şi punctele lor de lucru ar fi trebui să aibă deja aceste registre, încă de joia trecută. Din prevederile art. VIII din OUG nr. 8/2015 privind modificarea reglementărilor aplicabile caselor de marcat fiscale, publicată în Monitorul oficial din data de 28 aprilie 2015, rezultă însă faptul că se vor da amenzi doar pentru fapte constatate după data de 8 mai. Adică pentru fapte săvârşite de mâine încolo.
Date tehnice despre întocmirea registrului
Registrul de bani personali trebuie să aibă paginile numerotate în ordine crescătoare. Musai, pe ultima pagină, trebuie să aibă semnătura administratorului firmei sau a unui împuternicit al acestuia. Registrul nu are regim fiscal special, adică poate fi cumpărat din librării.
Toţi gălăţenii care îşi înfiinţează registrele de bani personali pentru angajaţi trebuie să informeze Finanţele. Sunt două modalităţi prin care se poate face notificarea: la registratura ANAF sau prin poştă, cu confirmare de primire. Nu există un model de notificare, dar legea prevede că aceasta trebuie neapărat să conţină informaţii privind numărul de pagini al registrului. Indicat ar fi un număr cât mai mare de pagini, din cauză că procedura de notificare a Finanţelor se repetă, de fiecare dată, în termen de cinci zile după terminarea registrului şi înfiinţarea altuia nou. Modul de întocmirea a rubricilor este descris în OUG nr.8/125 (foto 2).
Completarea registrului trebuie să se facă, potrivit legii, fără spaţii libere şi fără ştersături sau corecturi. Angajatorul este cel care răspunde de instruirea salariaţilor cu privire la completarea registrelor şi cu privire la prevederile noii „legi a bacşişului”. Tot angajatorul răspunde şi plăteşte pentru eventualele erori sau omisiuni ale angajaţilor săi.
La nivel naţional, circa 225.000 de firme ar trebui să-şi deschidă registre care ar urma să fie completate de vreo 850.000 de salariaţi, adică de mai mult de o cincime dintre angajaţii din ţară. Statul consideră că, odată cu folosirea acestor registre, „legea bacşişului” devine funcţională.
