Normele de aplicare au fost aprobate în ultima şedinţă din 2015 a Executivului
Scăderea TVA de 24 la sută s-a simţit în primele zile ale lui 2016 în preţurile la combustibil şi energie
Microîntreprinderile sunt încurajate prin sistemul de impozitare să facă angajări
Scad taxele din agricultură şi de pe piaţa de capital, dar se lărgeşte baza de impozitare la plata CAS şi se modifică sistemul de impozitare a imobilelor
Anul 2016 se anunţă unul mai relaxat în ceea ce priveşte nivelul taxelor şi impozitelor, modificările aduse Codului Fiscal – fie că ne referim la reducerea cotei de TVA, introducerea unor măsuri stimulative pentru microîntreprinderi sau recalibrarea impozitării pentru anumite categorii de venituri - fiind menite să lase mai mulţi bani în buzunarele contribuabililor, fie ei persoane fizice sau juridice. Se speră, astfel, la o relansare atât a consumului, cât şi a investiţiilor în economie, astfel încât efectele bugetare ale relaxării fiscale să fie compensate prin creşterea încasărilor la bugetele publice. De altfel, normele de aplicare ale noului Cod Fiscal au fost aprobate în ultima şedinţă a Guvernului, din 30 decembrie, astfel încât aplicarea noilor reguli să primească „undă verde” încă din primele zile ale lui 2016, un efect aproape imediat fiind acela al scăderii preţurilor la anumite categorii de produse.
Măsuri fiscale de impact
Măsurile care vor avea efectul cel mai consistent din punct de vedere fiscal sunt scăderea cotei generale de TVA de la 24 la sută la 20 la sută. Dar noul Cod Fiscal vine şi cu TVA 9 la sută pentru apă, atât potabilă cât şi de uz industrial şi agricol, cu un impozit pe dividende de 5 la sută, în scădere de la 16 la sută, cu un regim diferenţiat de impozitare pentru microîntreprinderi.
În cazul impozitării microîntreprinderilor, de exemplu, schimbările presupun majorarea plafonului de încadrare în categoria de „microîntreprindere”, de la 65.000 euro la 100.000 euro şi introducerea unui sistem de cote de impozitare diferenţiate în funcţie de numărul de salariaţi, între 1 la sută şi 3 la sută. Astfel, impozitul va fi de 1 la sută pentru microîntreprinderile care au peste doi salariaţi, inclusiv, 2 la sută pentru cele cu un salariat şi 3 la sută pentru cele care nu au salariaţi.
Tot de la 1 ianuarie 2016 dispare şi taxa pe construcţiile speciale din agricultură. Iniţial, autorităţile au propus ca taxa să fie eliminată complet din 2016, însă în cel din urmă, în procesul de aprobare a noilor măsuri fiscale, s-a decis menţinerea taxei în vigoare până la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor din agricultură. Vă reamintim că, „taxa pe stâlp” a fost redusă, de la 1,5 la sută iniţial la 1 la sută începând cu 1 ianuarie 2015.
Unde vor creşte taxele şi impozitele
O parte din efectele relaxării fiscale vor fi, însă, compenstate prin modificarea modului de calcul al altor categorii de taxe şi impozite. De exemplu, de la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare noua formulă de impozitare pentru imobile, care duce la creşteri semnificative de taxe, în special pentru firmele mici care au sediul firmei acasă. Astfel, de anul viitor, taxele locale pe clădiri se vor stabili la fel, indiferent de natura juridică a contribuabilului, persoană fizică sau juridică, diferenţierea urmând să se realizeze în funcţie de destinaţia clădirii, rezidenţială sau comercială. În plus, autorităţile locale vor putea decide aplicarea unei cote de impozitare cuprinse între 0,08 la sută şi 0,2 la sută pentru clădirile folosite ca locuinţă, şi între 0,2 la sută şi 1,3 la sută pentru cele folosite în activităţi economice (sedii PFA, sedii firmă, cabinete etc).
Tot din 2016, cei care obţin venituri din activităţi independente vor fi obligaţi să plătească CAS (contribuţia pentru pensie), chiar dacă obţin şi venituri de natură salarială. În schimb, pentru aceste venituri creşte deducerea de bază de la 20 la sută la 40 la sută. De asemenea, persoanele fizice autorizate vor plăti, pe lângă impozitul de 16 la sută pe venit, şi contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) de 5,5 la sută, şi CAS de 10,5 la sută. Pe de altă parte, contribuţia la CAS va fi plafonată la cinci salarii medii brute lunare.
În acelaşi timp, persoanele fără venituri vor fi obligate, din 2016, să achite CASS şi să depună o declaraţie fiscală în acest scop la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Primele efecte asupra preţurilor
Primele efecte ale modificărilor de taxe au devenit vizibile încă din primele zile ale anului 2016. Scăderea preţurilor la carburanţi a fost una dintre veştile bune ale noului an. Rompetrol, de exemplu, a anunţat încă din 1 ianuarie reducerea preţului la carburanţi cu 3,2 la sută ca urmare a reducerii TVA de la 24 la 20 la sută. Şi alte companii petroliere au urmat aceeaşi politică şi aşa se face că, la majoritatea benzinăriilor, preţul litrului de benzină a scăzut sub 4,8 lei. Ar fi fost, însă, loc şi de mai bine, dacă este să ţinem cont că, din preţul combustibililor, mai bine de jumătate este reprezentat de taxele şi accizele încasate de stat. Şi, deşi cota de TVA a fost scăzută de 24 la 20 la sută, supraacciza la carburanţi, de 7 eurocenţi/litru, rămâne în vigoare încă un an, deşi prima variantă a Codului Fiscal prevedea eliminarea ei la 1 ianuarie 2016. Actul normativ prevede dispariţia acestei taxe abia la 1 ianuarie 2017.
Un alt efect important al modificărilor fiscale este la nivelul preţurilor energiei electrice. Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunţat că, de la 1 ianuarie, consumatorii casnici vor plăti cu 3,5 la sută mai puţin la energia electrică. După cum a precizat conducerea instituţiei, tarifele de distribuţie au scăzut cu 12 la sută în medie, însă a crescut ponderea certificatelor verzi de la 35 de lei la 43 lei. După cum v-am informat în paginile ziarului nostru, ponderea certificatelor verzi în factura consumatorilor casnici a crescut după ce mai multe companii mari consumatoare de energie, printre care şi ArcelorMittal Galaţi, au fost exceptate de la plata unei părţi a certificatelor verzi, pentru a nu le afecta competitivitatea pe piaţă în raport cu producătorii din alte regiuni.
Una peste alta, atât scăderile de TVA, cât şi cele la energie sau combustibil ar trebui să se cunoască şi în preţul general al altor categorii de produse, dat fiind faptul că ele reprezintă o cotă importantă din preţul plătit de consumatorul final. În ce procent se va face simţită, însă, această scădere, depinde atât de segmentul economic şi costurile din procesul de producţie, cât şi de echilibrul pe piaţă dintre cerere şi ofertă.
