Al şaptelea an consecutiv de pierderi la ArcelorMittal Galaţi

Al şaptelea an consecutiv de pierderi la ArcelorMittal Galaţi
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

Combinatul siderurgic a înregistrat, în 2015, pierderi de 66 milioane de euro, potrivit datelor Ministerului de Finanţe

De la izbucnirea crizei economice, în 2008, compania nu a mai reuşit să obţină profit

Anul trecut, socotelile au fost date peste cap de importurile pe piaţa UE de oţel chinezesc la preţ de dumping

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi a încheiat anul 2015 cu o pierdere de 297,61 milioane de lei (adică aproximativ 66 milioane de euro - n.r.), potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. Acest rezultat financiar a fost obţinut în condiţiile în care siderurgia europeană este nevoită să facă faţă avalanşei de produse din oţel comercializate la preţ de dumping pe piaţa comunitară, combinatul gălăţean resimţind dificultăţi pe piaţă în special din a doua jumătate a lui 2015.

"Anul trecut a fost un an mai bun în ceea ce priveşte volumul de producţie - am înregistrat 2,09 milioane de tone, cu 15 la sută mai mult decât anul precedent, de fapt chiar mai mult decât în toţi anii de după ce ne-a lovit criza, în 2009. În primele trei trimestre, rezultatul operaţional a fost bun, însă în trimestrul al patrulea din 2015 şi în primul trimestru în acest an ne-am confruntat cu o situaţie foarte dificilă, care vine în principal din importurile masive de oţel ieftin din Asia, mai ales din China. Nu este o criză de cerere sau de volum, ci este o criză de preţuri, mai degrabă - preţurile s-au prăbuşit din cauza importurilor masive", explica recent directorul general ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

Aşa se face că, în 2015, deşi cifra de afaceri a combinatului siderurgic ArcelorMittal a crescut la 3,8 miliarde de lei, cu mai bine de 210 milioane de lei faţă de anul precedent, iar veniturile au crescut şi ele cu aproximativ 170 milioane de lei, la valoarea de 3,84 miliarde de lei, acestea din urmă nu au fost suficiente pentru a acoperi cheltuielile păstrate relativ constante, în jurul valorii de 4,1 miliarde de lei.

Unde e profitul de altădată

În aceste condiţii, ArcelorMittal Galaţi înregistrează, din punct de vedere fiscal, al şaptelea an consecutiv de pierderi. O parte bună ar fi, totuşi, că pierderile au fost sensibil mai mici decât în anii precedenţi. În 2014, combinatul siderurgic a avut pierderi de peste 482,2 milioane de lei, iar în 2013 pierderi de nu mai puţin de 741,6 milioane de lei. Practic, ArcelorMittal Galaţi nu a mai raport profit de când a izbucnit criza economică, iar rezultatele din 2008, când la o cifră de afaceri de 7,17 miliarde de lei se obţinea un rezultat financiar net pozitiv de 604,8 milioane de lei, devin o amintire tot mai îndepărtată.

De-a lungul ultimilor şapte ani, combinatul siderurgic a trebuit să facă faţă unor probleme dintre cele mai diverse. Cea mai importantă a fost, după 2008, prăbuşirea pieţelor, în condiţiile în care, la nivel mondial, atât activitate sectoarelor industriale, cât şi o serie de proiecte de infrastructură au cunoscut o diminuare drastică, la asta adăugându-se şi problemele care au apărut în urma creşterii preţurilor la energie, în contextul controversatelor costuri pentru acoperirea certificatelor verzi. De altfel, în condiţiile în care autorităţile au realizat că „energia verde” poate pune pe chituci întreprinderile mari consumatoare, în cursul anului 2015 s-a decis o reducere a contribuţiei acestor societăţi la acoperirea acestor costuri, numai că între întreprinderi şi Executiv a apărut un litigiu cu privire la data de aplicare a acestor prevederi.

O serie de investiţii în creşterea eficienţei energetice şi a gradului de automatizare a proceselor tehnologice din combinatul ArcelorMittal Galaţi, în special modernizarea Furnalului 5, au dus la diminuarea unor costuri, iar 2015 era anul în care, în sfârşit, se contura perspectiva trecerii „pe plus”. Din păcate, problemele pe piaţă induse de influxurile de oţel chinezesc la preţ de dumping au dat socotelile peste cap.

Noi reglementări pe piaţa oţelului

În condiţiile în care întreaga industrie europeană a acuzat problemele cu oţelul chinezesc, în cele din urmă Comisia Europeană a reacţionat şi a iniţiat un set de măsuri menit să asigure o concurenţă loială pe piaţa internă şi să contracareze efectele capacităţilor excedentare ale unor producător la nivel mondial, nu neapărat numai din China. Una dintre cele mai importante măsuri este cea care vizează introducerea pe piaţa comunitară, începând de la 15 mai, a unui sistem de supraveghere prealabilă a importurilor de anumite produse din fier şi oţel, fapt ce va duce la o identificare mai facilă a eventualelor introduceri de produse la preţ de dumping. De altfel, Comisia a şi ajuns să aplice un număr record de măsuri antidumping şi compensatorii, 37 cu totul, din care 16 vizează importurile de oţel din China. Nu în ultimul rând, la nivelul instituţiilor europene s-a iniţiat o revizuire a procedurilor, astfel încât măsurile contra comerţului ilegal să poată fi luate mai rapid.

Cu perspectiva unei îmbunătăţiri a mediului concurenţial, combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi ar avea şanse să revină din nou pe un trend ascendent din a doua jumătate a acestui an, însă rămâne de văzut dacă acest lucru se va şi întâmpla.

Mai puţini angajaţi

Trendul descendent al numărului de angajaţi s-a făcut simţit şi în cursul anului 2015. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, în cursul anului trecut ArcelorMittal Galaţi a avut în medie 6.379 de salariaţi, în condiţiile în care în 2014 se înregistrau 6.752 de salariaţi, deci în decurs de un an numărul de angajaţi a scăzut cu 373 de persoane. Scăderea ar fi şi mai accentuată dacă s-ar ţine cont că, fie şi după izbucnirea crizei economice, ArcelorMittal Galaţi încă avea, în 2010, mai bine de 9.200 de salariaţi. În cursul acestui an, ArcelorMittal a relansat „Şcoala de ucenici”, menită să aducă personal tânăr în companie, însă, per total, numărul de salariaţi va fi în continuare descendent, ca urmare a plecărilor ce se vor face prin noul program de pre-pensionare voluntară, adresat angajaţilor care au mai puţin de doi ani până la ieşirea de drept la pensie. De altfel, în repetate rânduri, conducerea combinatului a amintit că, în condiţiile avansului tehnologic la nivel global, creşterea gradului de automatizare a proceselor este o necesitate pentru păstrarea sustenabilităţii combinatului. Pe de altă parte, pentru deservirea unor astfel de echipamente este nevoie de personal bine pregătit, iar din acest punct de vedere, pe anumite segmente profesionale, calificarea noilor generaţii de muncitori a rămas în urma necesităţilor pieţei. „Şcoala de ucenici”, dar şi relansarea unor programe de colaborare între ArcelorMittal şi instituţiile de învăţământ gălăţene sunt menite să compenseze în parte acest deficit de personal calificat.        

Citit 6524 ori Ultima modificare Joi, 09 Iunie 2016 18:33

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.