Nu e scump să îţi închei o asigurare obligatorie a locuinţei. Legea 191/2008 împarte locuinţele în două mari categorii: cele de tip A şi cele de tip B.
În articolul 2 al legii, găsim precizări cu privire la ceea ce înseamnă fiecare. Astfel, locuinţa de tip A este o “construcţie cu structură de rezistenţă din beton armat, metal, ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic”. În schimb, locuinţa de tip B este o “construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic”.
Pentru locuinţele de tip A, asigurătorul cere o primă anuală obligatorie de 20 de euro. La cursul zilei, suma este echivalentul a 89,8 lei. Dacă deţineţi o locuinţă de tip B, înseamnă că va trebui să plătiţi, anual, o primă de 10 euro, deci de circa 44,9 lei.
În schimbul primelor obligatorii, în caz de calamitate naturală (inundaţie, cutremur, alunecare de teren), societatea de asigurări vă poate plăti un maxim de 20.000 de euro pentru o locuinţă de tip A şi 10.000 de euro pentru una de tip B, potrivit articolului 5 al Legii 191/2008.
Bulina roşie, interdicţie la asigurare
Singurii care nu pot beneficia în niciun fel de legea asigurărilor obligatorii a locuinţelor sunt gălăţenii care au domiciliu într-o clădire însemnată cu bulină roşie şi care nu a fost consolidată recent. Din cauza riscului ridicat de prăbuşire la cutremur, nicio societate nu asigură respectivele locuinţe.
