Potrivit celei mai recente prognoze economice, publicate de Comisia Europeană în această săptămână, creşterea PIB-ului real în România este printre cele mai rapide din Europa şi se preconizează că va rămâne astfel în orizontul de monitorizare. Astfel, pe 2016 este estimată o creştere a PIB-ului cu 5,2 la sută, cu 3,9 la sută în 2017 şi cu 3,6 la sută în 2018. Valul de creştere este favorizat de creşterea consumului ca rezultat al reducerii TVA, măririi salariilor şi ratelor scăzute ale dobânzilor.
Pe de altă parte, se previzionează şi o creştere a inflaţiei, pe măsură ce PIB-ul real îl depăşeşte pe cel potenţial, iar efectul reducerilor precedente de taxe se estompează. Dacă în 2016 inflaţia previzionată este 1,1 la sută, în 2017 ea va tinde spre 1,8 la sută, iar în 2017 la 2,9 la sută. Totodată deficitul de cont curent riscă să se dubleze anul acesta, comparativ cu 2015. Estimările mai arată că deficitul bugetar se va mări considerabil, ca urmare a scăderii taxelor şi creşterilor salariale în sectorul public. Datoria publică ar urma să ajungă în 2016 să reprezinte 38,9 la sută din PIB, în 2017 va creşte la 40,2 la sută, iar în 2018 la 41,5 la sută.
Altfel spus, chiar dacă economia românească are o tendinţă de creştere economică, ea ar putea fi îngropată de excesele bugetare şi măririle de salarii din perioada electorală. Mai trebuie precizat că prognozele CE sunt realizate pe baza datelor existente înainte ca Parlamentul să decidă noi măriri de salarii în domeniul bugetar. Creşterile se vor reflecta negativ în construirea bugetului de stat şi vor pune indirect presiune şi pe mediul privat. De asemenea, creşterile fără acoperire reală nu vor face decât să alimenteze inflaţia şi să pună economia într-o situaţie dezavantajoasă, în condiţiile în care balanţa comercială este una negativă pentru România.
Aceste dezvoltări la nivel naţional vin într-un context european de creştere economică moderată, acompaniată de eforturi de reducere a deficitelor bugetare.
„În 2017, creşterea economică din Europa va avea de înfruntat provocări şi mai mari decât cele care se prefigurau în primăvara acestui an. Creşterea ritmului de creare a locurilor de muncă, stimulată de reformele recente din multe ţări, reducerea deficitelor publice din zona euro, relansarea investiţiilor şi un comerţ în intracomunitar mult mai dinamic sunt în mod particular îmbucurătoare. În aceste vremuri nesigure şi instabile, trebuie să facem tot ce putem pentru a menţine şi consolida redresarea economică şi pentru a ne asigura că toate segmentele societăţii profită de beneficiile acesteia”, se precizează într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.
Per ansamblul Uniunii Europene, se estimează că ritmul creşterii economice va rămâne moderat. Consumul privat ar urma să rămână principalul motor al creşterii până în 2018, susţinut de o rată pozitivă de ocupare a forţei de muncă şi salarii pe trend ascendent. Pe de altă parte, perspectivele de creştere sunt însă limitate de incertitudinile politice, de creşterea economică lentă în ţările din afara UE şi de încetinirea comerţului mondial. În plus, în anii următori, economia europeană nu va mai putea să se bazeze pe sprijinul excepţional de care a beneficiat datorită unor factori externi, precum scăderea preţului petrolului şi deprecierea valutelor.
