Bani din cultivarea rapiţei nu scoate orice agricultor amator. Cultura e tehnică, grea şi sensibilă, mai ales la secetă şi mai cu seamă în primele faze de dezvoltare. Este, ce-i drept, şi o cultură bănoasă pentru cine ştie să o scoată la capăt şi are parte de vreme favorabilă dezvoltării plantelor.
Din datele directorul executiv al Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Galaţi, ing. Maricel Dima, în acest an, fermierii gălăţeni au cultivat 22.747 de hectare de rapiţă. Şi niciunul dintre ei nu stă acum liniştit.
„Din punct de vedere agrotehnic, aceste culturi au fost înfiinţate în epoca optimă, dar datorită faptului că iarna a fost secetoasă, mare parte din ea a răsărit odată cu prima ploaie, în octombrie. De atunci, au fost trei fronturi majore de precipitaţii şi temperatura a fost şi este destul de scăzută. Astfel că plantula de rapiţă nu s-a dezvoltat cum trebuie şi nu a putut intra bine dezvoltată şi pregătită în iarnă. Iar primăvara s-ar putea să ne rezerve mari surprize. Şi nu din cele plăcute”, a precizat ing. Maricel Dima.
Cea mai mare suprafaţă cultivată cu rapiţă, în judeţul Galaţi, o are, în zona Rediu, omul de afaceri Dorin Bururiană. Acesta lucrează, an de an, 720 de hectare de rapiţă.
„Ne aşteptăm la pierderi, e adevărat. Acum, e greu de spus cât s-a pierdut. Aşteptăm luna martie şi topirea zăpezii. Atunci vom afla dacă e compromisă în totalitate sau vom mai putea scoate ceva de pe urma ei. Asta e agricultura. Ce ne dă Dumnezeu, aia primim”, ne-a declarat Dorin Buruiană, contactat telefonic de "Viaţa liberă".
În 2016, s-a cultivat rapiţă, în judeţul Galaţi, pe 17.344 de hectare, din datele DAJ. Producţia medie judeţeană a fost de 3.480 de kg/ha. Fusese mare lucru pentru fermieri să recolteze atât, după ce în 2015 au fost nevoiţi să renunţe la jumătate dintre culturi, compromise de secetă şi ger, şi să se aleagă cu o producţie medie de doar 2.320 de kg/ha.
Fermierii “întorc” lanurile calamitate de rapiţă, adică lucrează din nou pământul şi cultivă altceva pe el. De regulă, porumb. Problema este cheltuiala suplimentară. Banii plătiţi pentru cultura de rapiţă se pierd, fermierul sperând să obţină, totuşi, profit din cea de porumb, înfiinţată în primăvară.
