Priorităţile de investiţii în IRIGAȚIILE gălăţene | Norma de planuri şi promisiuni
Foto: Foto-arhivă ”Viața liberă”, Bogdan Codrescu

Priorităţile de investiţii în IRIGAȚIILE gălăţene | Norma de planuri şi promisiuni
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Fiecare guvern politic din ultimii 20 de ani a promis reabilitarea sistemului de irigaţii. Niciunul n-a făcut însă, vreodată, ceva remarcabil în acest sens.

La rândul său, guvernul în funcție, promitea - în cadrul programului de guvernare cu care a câștigat alegerile - că va reface 86 de amenajări pentru irigații, care vor deservi aproape două milioane de hectare. E mai mult chiar decât promisese guvernarea în care Daniel Constantin (actualmente ministru al Mediului) conducea Agricultura. Atunci, se emisese Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații în România, potrivit căruia parte dintre investițiile urgente trebuiau făcute în Galați. Programul e încă pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), semn că acesta şi-l asumă. Dacă asumarea e reală sau formală, nu ştim.

De unde s-ar începe, în Galaţi

Obiectivele gălăţene din sistemul naţional de irigaţii care ar trebui reabilitate cu prioritate sunt menţionate în Anexa 1 a Planului Naţional de Reabilitare. Pe locul 22 de pe lista respectivă se află lucrările care ar trebui executate în bazinul Brateşului de Sus. Ar fi nevoie, acolo, de reabilitare la staţiile de pompare şi repompare SPA Stoicani, SRP Şiviţa şi SRP C. Văleni. Totodată, trebuie refăcute canalele principale de aducţiune, mai exact în CPA 3 şi CPA Stoicani, lungi de peste 9.500 de metri. Reabilitate necesită şi patru canale de distribuţie, dar şi alte patru construcţii hidrotehnice.

Prioritare, după Lunca Brateşului de Sus, ar fi investiţiile din Câmpia Covurluiului, unde trebuie investit în trei staţii de bază (SPA Dunăre, SPA Barboşi şi SPA Lieşti), şapte staţii de repompare (SRP 4, SRP 5, SRP 6, SRP 9, SRP 13, SRP 17 şi SRP 18), patru canale de aducţiune (CA Chineja, CA Barboşi, CPA Prut şi Canalul Magistral Lunca, lung de 45.831 m), un canal de distribuţie şi 18 construcţii hidrotehnice.

În etapa a doua de reabilitare, pe locul 63 în topul priorităţilor la nivel naţional, se află investiţiile în Amenajarea de Irigaţii de pe Terasa Nicoreşti - Tecuci, adică reabilitarea SPA Ionăşeşti şi reabilitarea a şase construcţii hidrotehnice. Peste 50 de obiective din Galaţi sunt priorităţi ale statului. Din păcate, planurile de reabilitare a sistemului naţional de irigaţii n-au finanţare.

Fermierii din Matca rămân în continuare pe uscat

Una dintre investiţiile prioritare în sistemului de irigații din Galați rămâne, şi în anul 2017, realizarea aducţiunii de la Movileni, care să le permită fermierilor din zona Matca să irige folosind nu apă din Dunăre, ci din Siret. Potrivit unei estimări a filialei gălăţene a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), valoarea proiectului ar fi de 90 de milioane de lei. Sunt mulţi bani, dar fără această investiţie nu se va putea iriga niciodată în zona bazinului Matca. Ce-i drept, există infrastructură utilizabilă care să aducă în zonă apă din Dunăre - construită în timpul regimului comunist - dar utilizarea ei este prea scumpă. Un test l-a făcut, în 2015,  ing. Gavrilă Tuchiluş, care şi-a irigat, cu apă din Dunăre, câmpurile cu porumb. Cum nu s-a încheiat, de atunci, o asociere în vederea irigării zonei, apa din fluviu n-a mai fost pompată la 90 de metri înălţime şi transportată 80 de kilometri, până la Matca.

Irigarea bazinului Matca ar aduce sporuri însemnate de producţie, dacă apa s-ar trage nu din Dunăre, ci din lacul de acumulare al hidrocentralei de la Movileni, de pe Siret.

Unde şi cât de poate iriga acum

Amenajate pentru irigaţii, în judeţul Galaţi, sunt 136.995 de hectare. Asta înseamnă aproape o treime din suprafaţa agricolă a judeţului. Statistic, n-am sta rău deloc. Problema este că, în mare parte, această infrastructură nu poate fi folosită. Fie s-a mai furat din ea - chiar şi în ultimii ani, când guvernele se lăudau că pregătesc reconstrucţia - fie s-a deteriorat, fie este încă funcţională - cazul aducţiunii apei din Dunăre către Matca, dar nu e folosită din cauza costurilor crescute cu energia necesară pompării la mare înălţime şi deplasării apei.

An de an, se irigă doar circa 15.000 de hectare, în special în fermele din Lunca Prutului şi din cea a Siretului. Spre exemplu, se poate iriga în bazinul Brateşului Inferior, în zona Bădălanului, unde sunt ferme de legume şi cereale, dar şi în Bazinului Brateşului de Nord. De asemenea, se irigă în zona Cosmeşti, în bazinul legumicol.

Citit 2132 ori Ultima modificare Vineri, 10 Februarie 2017 01:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.