Evaluaţi acest articol
(5 voturi)
3 comentarii

ALARMANT! Studiu al Comisiei Europene. Decalajele regionale împing Galaţiul în coada Europei!


În lipsa unor planuri de investiţii şi a unor politici publice coerente de eliminare a disparităţilor regionale, zona din care face parte Galaţiul a ajuns la nivel cel mai de jos al UE, fie că e vorba de infrastructură, infrastructură, eficienţa pieţei muncii sau inovare, relevă „Indexul Competitivităţii Regionale (ICR)”, lucrare realizată de Comisia Europeană pentru evaluarea performanţei economico-socială din cele 263 regiuni europene.

În condiţiile în care majoritatea planurilor de dezvoltare cuprind sub o formă sau alta Bucureştiul sau vestul ţării, nu-i de mirare că decalajele regionale sunt tot mai mari. Regiunea Sud-Est - din care face parte Galaţiul, alături de Brăila, Tulcea, Buzău, Vrancea şi Constanţa - a ajuns să concureze cu Oltenia şi nordul Moldovei pentru cea mai defavorizată regiune din România, iar la anumite domenii chiar şi din Europa!

În cazul infrastructurii, Regiunea Bucureşti - Ilfov - chiar dacă nu stă nici el nemaipomenit la toate capitolele - a luat „caimacul”, plasându-se pe locul pe locul 175 din cele 263 de regiuni, adică în jumătatea superioară a regiunilor UE. Pe următoarele locuri vin Sud-Muntenia (203) şi regiunile Vest şi Centru, ambele pe locul 232. Regiunea din care face parte Galaţiul se plasează abia pe locul 244, penultimul loc la nivel naţional, reuşind să devanseze cu doar trei locuri Regiunea Sud-Vest Oltenia. De remarcat este că până şi Regiunea Nord-Est, adică nordul Moldovei, a reuşit să se plaseze ca infrastructură deasupra regiunii Galaţiului, pe locul 242! Din păcate, nici viitorul nu sună foarte bine pentru Galaţi. Proiecte majore de investii în infrastructură, în special pe partea rutieră, nu se anunţă prea curând, iar acest lucru descurajează inclusiv investiţiile private din mediul de afaceri.

Efectele „enclavizării” Galaţiului într-o regiune tot mai subdezvoltată în materie de investiţii se simte şi în celelalte componente socio-economice. Mulţi întreprinzători se plâng de faptul că, pe plan local, forţa de muncă bine pregătită este tot mai greu de găsit, din cauza migrării acesteia spre alte zone din ţară sau chiar din străinătate, mai îmbietoare ca oferte în materie de locuri de muncă. Pierderea se vede, de exemplu, în materie de inovare. Regiunea Sud-Est şi Regiunea Nord - Est se află la egalitate la nivelul UE, pe locul 262, adică penultimul loc la nivel european! Iar fără inovare e greu de presupus că vom avea prea curând dezvoltare. Regiunea Vest-Oltenia nu-i nici ea cu mult mai răsărită, plasându-se pe locul 261 la nivel european, adică locul trei… din coadă. Spre comparaţie, regiunea Bucureşti - Ilfov se plasează la capitul inovare pe un onorant loc 89 la nivel european, urmată la ceva distanţă de regiunile Vest (locul 207) şi Centrul (locul 248).

Efecte negative se resimt şi în materie de eficienţă a pieţei muncii. Pe primul loc la nivel naţional este şi de această dată Bucureşti - Ilfov, regiune care la nivelul UE ocupă locul 107. Regiunea Sud-Muntenia vine pe locul 144. Din nou, se poate remarca faptul că Regiunea Nord-Est a făcut progrese, plasându-se în UE pe locul 173 ca eficienţă a pieţei muncii, în coondiţiile în care Regiunea Sud-Est este abia pe locul 234, iar Regiunea Sud-Vest Oltenia pe locul 213.

E greu de crezut că, la nivel regional, "cei din urmă vor ajunge cei dintâi" prea curând. Pe de altă partă, nici resemnarea în subdezvoltare nu este o soluţie.

Prognoze privind evoluţia economiei în acest an


Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a păstrat estimarea de creştere economică pentru acest an la 5,2 la sută, dar cu o creştere nominală de 0,15 la sută, faţă de prognoza anterioară, la 816,5 miliarde lei, reiese din „Prognoza pe termen mediu 2017 - 2020 - varianta de primăvară 2017”.

De asemenea, instituţia prognozează o scădere a consumului gospodăriilor de la 7,3 la sută în 2016, la 6,8 la sută în acest an, iar la administraţia publică, de la 3,3 la sută, la 1,6 la sută. În ceea ce priveşte investiţiile private, acestea sunt estimate să urce cu 6,9 la sută, de la o valoare negativă de - 3,3 la sută în 2016.

Comparativ, în prognoza de iarnă, CNP prognoza pentru 2016 o creştere a investiţilor private de 6,3 la sută şi de 7,2 la sută pentru 2017. În ceea ce priveşte balanţa comercială, instituţia menţine aceeaşi prognoză privind valoare a deficitului, respectiv peste 11,55 miliarde euro.

Pentru 2018 este prevăzută o creştere economică reală de 5,5 la sută.

La rândul său, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere, de la 3,8 la sută la 4,2 la sută, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, potrivit celui mai nou raport "World Economic Outlook", publicat în această săptămână de instituţia financiară internaţională în avanpremiera reuniunii de primăvară.

Citit 675 ori Ultima modificare Vineri, 21 Aprilie 2017 14:13

3 comentarii

  • postat de iancu Luni, 24 Aprilie 2017 13:40 Link la comentariu

    O ducem din ce in ce mai rau pentru ca suntem incompetenti in ceea ce priveste alegerea conducatorilor.
    In general nu prea avem pe cine alege, dar si cand avem alternativa, ne batem joc de viata noastra, de banii nostri din impozite care se duc pe unde se duc.
    Unele tari au facut scandal ca mancarea din supermarketuri nu la acelasi nivel de calitate.
    La noi cine sa verifice? Sunt spitalele pline de bolnavi pentru inainte de toate cauza multor boli o reprezinta alimentatele de proasta si de foarte proasta calitate.
    Spre exemplu mergem la supermarket sa luam fructe. Pe eticheta trebuie sa scrie in mod normal tara. Dar ce sa vezi, mai nou scrie tarile. Adica vrei sa cumperi un fruct adus din UE (grecia, spania, polonia, etc) si cand colo scrie grecia + turcia, spania+egipt samd.
    Institutiile noastre de sanatate asteapta sa se depuna reclamatii, ca nu mai stiu cei aia sesizare din oficiu ...
    Cica sa nu te enervezi!

    Raportează
  • postat de Magda Sâmbătă, 22 Aprilie 2017 20:23 5.13.172.*** Link la comentariu

    Este adevarat ca regiunea noastra a ramas subdezvoltata din multe motive.

    A astepta investitori care sa critice infrastructura si birocratia, si sa investeasca cu rugaminti...este un proces indelungat.

    Eu propun specialistilor in proiecte europene, angajati ai statului, sa puna la indemana oamenilor care vor sa acceseze fonduri europene, sugestii , detalii, avertizari, reglementari cu modele de completare, pe site-ul primariei sau al institutiei mai avizate.
    Se pot face si seminarii pe teme de antreprenoriat care sa ajute la fixarea unor pasi.

    Orasul asta are inca oameni care vor sa ramana, care au studii, care se pot grupa/asocia pentru inceperea unor afaceri. Au nevoie de limpezirea brocratiei, pentru ca multi nu isi permit consultanta privata.

    Este o usa deschisa pentru cei care au vointa si perseverenta.

    Sperand ca nu suntem atat de blazati incat sa nu ne dorim sa iesim din acest impas, si sperand ca nu este o propunere idealista... in loc de a astepta banii de la buget care nu sunt prea multi....

    Raportează
  • postat de Ion Ionescu Sâmbătă, 22 Aprilie 2017 07:52 5.13.242.*** Link la comentariu

    Dacă autostrada durează prea mult sau nu o să o facă niciodată...

    Aeroport între Galaţi Brăila ar fi clar soluţia, dar suntem prea incompetenti


    Aeroportul din Iaşi iar şi a crescut traficul de pasageri faţă de anul trecut cu 60% !!!!!


    Noi Galaţi Brăila stăm ca incompetenţii certândune

    Raportează

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.
ATENTIE: Comentariile nu se mai publica automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.