Zmeura de Chiraftei se vinde ca pâinea caldă (FOTO)

Zmeura de Chiraftei se vinde ca pâinea caldă (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(19 voturi)

Radu Gicu a muncit în construcţii până pe la 40 de ani. Ba în ţară, ba în străinătate, pe unde a găsit şantiere. Când munca grea a început să-l îmbolnăvească, a hotărât că e musai să se apuce de altceva. A început cu o fermă de porci vietnamezi, dar a fost nemulţumit de preţul pe care-l putea lua pe carne şi a renunţat. Atunci i-a venit ideea să pună zmeură.

A citit pe internet tot ce a găsit despre cultură. A aflat ce spuneau oameni care deja aveau astfel de culturi şi a învăţat câte ceva din greşelile lor. Apoi s-a apucat de treabă, în curtea casei pe care o are în satul Chiraftei, din comuna Măstăcani.
"Am pus acolo vreo 20-30 de fire, ca să văd dacă merge. Şi a mers. A crescut, a început să rodească. Între timp, am mai întrebat şi eu în stânga şi-n dreapta, să văd dacă ar fi cerere. Nimeni n-a spus că n-ar vrea zmeură, aşa că am mai cumpărat vreo 200 de fire şi am crescut suprafaţa cultivată", ne-a povestit Radu Gicu.
Zmeura e o plantă perenă. Drajonii se plantează, cresc şi, dacă sunt ridicaţi şi îngrijiţi cum trebuie, rodesc şi iar rodesc. Nu prea mult în primul an, ceva mai abundent în al doilea, până când îşi ating potenţialul maxim. Plantaţia de la Chiraftei e deja  în al treilea an.
La frig, soiul ales de Radu Gicu pare rezistent.
Omul spune că nu-şi îngroapă şi nici măcar nu-şi acoperă în vreun fel plantaţia pe timp de iarnă, fie gerul cât de aspru. Îngrijirea zmeurului seamănă, pe alocuri, cu aceea a viei, pentru că şi zmeurul are nevoie, de exemplu, de tăieri. Irigarea se face, însă, printr-un sistem de picurare.

Pentru că şi-a dorit producţie mai mare, Radu Gicu a ales o abordare a culturii pe care n-o găsise în niciun ghid. "Am plantat cinci ari de zmeură în solar. Afară, am lăsat zece ari. La început, s-au uitat toţi la mine şi au zis că nu-s normal şi că aşa ceva nu se poate. Şi uite că s-a putut. Ideea mi-a venit pentru că deja voiam să mă apuc de un solar, dar nu mă hotărâsem ce să cultiv în el. Pentru roşii, castraveţi sau ardei îţi trebuie suprafaţă mai mare, altfel nu e rentabil. Iar solarul meu e mai mic. Aşa că am mers cu zmeura. Şi n-am greşit. Producţia, în spaţiu protejat, e cu vreo 70 la sută mai mare, la orice cultură, inclusiv la zmeură", mai spune Radu Gicu.
Recoltarea din plantaţia descoperită merge până la prima brumă, deci până pe la începutul lui octombrie. În solar, însă, zmeurul rodeşte până dă afară îngheţul. Anul trecut, spre exemplu, Radu Gicu a cules ultimele fructe de zmeură ale sezonului pe 10 decembrie. Tocmai de recoltat de leagă însă cea mai grea muncă din cultura de zmeură, din cauză că nu se poate face decât fruct cu fruct. În consecinţă, pentru vreo sută de kilograme de fructe, patru oameni culeg o zi întreagă. Dar merită.
"În câteva ore de când am ajuns în piaţă (în sectorul destinat producătorilor, în Piaţa Centrală), am vândut deja 70 de kilograme. Oamenii cumpără pentru că am ales soiuri cu fructe aromate, care merg şi pentru consum, dar şi pentru gemuri, nectaruri sau dulceţuri", a mai spus Radu Gicu.

Citit 16261 ori Ultima modificare Luni, 10 Iulie 2017 10:43

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.