Iar nu se mai poartă buline…

Evaluaţi acest articol
(14 voturi)
2 comentarii

Tot despre cutremure o să scriu… Acum cinci ani, în martie, cu o zi înainte de comemorarea celui din ´77, publicam un interviu cu dr. ing. Octavian Coşovliu, coordonator al proiectelor de construcţii pe „pământ perfid” din zona Galaţi - Brăila – Tecuci. Avea încredere în stabilitatea blocurilor noastre: ştia ce (n-a) aprobat! Deşi membru al Academiei de Ştiinţe din New York, specialistul a fost presat mereu de potentaţi nepăsători, şi în timpul comunismului, şi după, „să închidă ochii”. Din această cauză a fost chiar scos din funcţia de director tehnic al Institutului de Proiectare şi în continuare „s-a putut”… Blestemul „falezogăurii” se răzbună acum pentru asta. Blocuri frumoase, cu vedere la Dunăre, îi îmbogăţesc pe învârtiţi. „Ei, eu n-am fost de acord, dar imediat după asta, [directorul IPJ] Chiriac m-a scos la pensie şi în condiţiile astea IPJ-ul a început să fie de acord”, spunea specialistul Coşovliu. După 1989, i se spunea: „Domnule, trebuie să punem [blocuri], că a venit ministrul Nu-ştiu-care” – Nica era atunci cel mai mare om care decidea, împreună cu [premierul] Năstase şi cu [preşedintele] Iliescu; Beuran era prefect. „Neapărat punem blocuri pe Faleză!” I-am spus: eu blocuri pot să fac, dar nu mă pricep să stabilizez Faleza. La cutremur, creşte presiunea apei în pori, se diminuează cam de zece ori şi coeziunea şi unghiul de frecare internă la loess şi se produce prăbuşirea. Şi am reactualizat studiul de stabilitate, în laboratoarele IPTANA Bucureşti.” Inginerul admitea construcţia de case, dar numai pe piloţi de beton armat de 16 metri, iar coloanele costau mai mult decât casa.
Să sperăm că piloţii sunt OK şi că nu ne vor… pilota în judeţul vecin, însă mai e şi problema caselor vechi cu „bulină”. Multe locuinţe sociale, unele chiar bijuterii arhitectonice distruse de locatarii plasaţi fără nicio noimă. Sau clădiri care ar putea să scape dacă ar fi incluse pe lista de patrimoniu, însă proprietarii nu vor să se lege la cap cu birocraţia şi obligaţiile mari. Ajutaţi logistic de autorităţi, proprietarii ar putea apoi atrage fonduri europene pentru „fondul vechi”. În ´38, o lege clasa pur şi simplu în categoria „patrimoniu” orice clădire mai veche de 100 de ani…
Profesorul Eric Baude, cel ce promovează imaginea Galaţiului turistic pe blogul său, a publicat acum un articol  despre secătuirea şi poluarea Dunării şi îmi răspundea ieri la observaţia mea că, la fel cu moda, şi un cutremur se… învecheşte şi mâine trecem la altă „atracţie”: „Am văzut, prin cutremur, cum pământul ne aminteşte în mod constant de fragilitatea celor întreprinse de noi, dar nu-l ascultăm.” Adevărat grăit.

Citit 1367 ori Ultima modificare Luni, 29 Octombrie 2018 18:12

2 comentarii

  • postat de Sandu Marți, 30 Octombrie 2018 08:17 109.100.103.*** Link la comentariu
    2
    7

    Ca la Galati solul si susolul are o anumita conformatie geodezica o stiu specialistii atat cei de dinainte de 1990 cat si poate cei de dupa.Blocurile construite la Galati cel putin cele din epoca comunista aveau o fundatie solida la care se lucra cu niste sonete care bateau niste piloti de pamant galben amestecat cu ciment la adancimi destul de mari..Cel mai mare specialist in studii geodezice la Galati a fost o doamna inginer decedata,imi pare rau ca am uitat numele ei care a fost si ea angajata la I.P.J.D/lDirector Cosovliu a fost schimbat din functie poate si pentru ca aceasta functie nu este vesnica.

    Raportează
  • postat de Vlad T.I. Marți, 30 Octombrie 2018 07:07 89.121.200.*** Link la comentariu
    5
    2

    Sunt sigur ca blocurile construite pe Faleza Superioara de o binecunoscuta firma locala au fost construite dupa stabilizarea Falezei!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.