Estonia, una dintre ţările ex-sovietice foarte săracă, a ajuns într-un mod uimitor să aibă cele mai bune rezultate din Europa, la testele PISA, în timp ce România continuă de ani buni să fie la coada clasamentului. Mai mult decât atât, Estonia e ţara în care mai bine de o treime dintre elevii care provin din medii socioeconomice scăzute au rezultate foarte bune la teste. Uimitor este că salariile profesorilor se află la polul opus: sunt printre cele mai mici, dar acest lucru nu pare să-şi fi pus amprenta asupra Educaţiei. Care e secretul acestui popor care numără numai 1,3 milioane de locuitori? Cu siguranţă nu locuiesc în ţara unde s-a născut expresia "a-şi fura singuri căciula". Pentru că noi asta facem de câteva zeci de ani subfinanţând învăţământul pe sectoarele unde e cea mai mare nevoie înnoire. Elevii estonieni nu au ajuns să aibă asemenea rezultate de top făcând matematică cu creta la tablă. Sistemul lor de învăţământ este unul dintre cele mai informatizate din Europa. Iar profesorii, chiar dacă au salarii mici, le-o fi convenit să se reformeze, sau nu, dar au fost obligaţi s-o facă, deoarece şi în societatea estoniană s-a dezvoltat foarte mult tehnologia informaţiei cu e-alegeri, e-taxe, e-poliţie, e-sănătate, e-banking, încât ţara a câştigat porecla "E-stonia". Puterea tehnologică avansată a ţării este impresionantă, având în vedere nivelul de la care a pornit şi numărul mic de locuitori.
Pe când la noi, birocraţia a rămas literă de lege, şcolile folosesc acelaşi tip de tehnologie de pe vremea lui Pazvante, iar guvernanţii, în loc să finanţeze tehnologia, nu ştiu cum să fure cât mai mult. Ce exemplu mai grăitor poate fi decât faptul că pe seama Educaţiei s-a dat cel mai mare tun, în renumitul dosar Microsoft, unde nu mai puţin de opt foşti miniştri au fost implicaţi. Aşa şcolile au rămas fără licenţă şi în ziua de azi, informaticienii fiind obligaţi să inventeze soluţii. Şi nu e un moft tehnologizarea şcolilor şi a educaţiei, pentru că ar trebui să ne adaptăm necesităţilor noii generaţii. S-a văzut prin câteva proiecte implementate, pe ici pe colo, că progresul şcolar e mare acolo unde matematica se face cu teste pe calculator şi nu se foloseşte doar creionul şi hârtia.
Dincolo de asta, şcolile estoniene au un foarte bun program social bine pus la punct. Toţi elevii beneficiază de after-school, iar cei săraci şi de masă caldă pe cheltuiala statului şi a comunităţilor locale. SF-uri despre care la noi se discută foarte mult doar în campaniile electorale.
