Căldura oraşului, o pălărie prea mare pentru autorităţi

Evaluaţi acest articol
(22 voturi)

Gestionarea unor probleme mai complexe rămâne o pălărie prea mare pentru autorităţile locale. Şi nu ne referim aici doar la mandatul lui Ionuţ Pucheanu, actualul primar. Au fost nenumărate situaţii asemănătoare şi sub conducerea celorlalţi edili. De câte ori n-au fost surprinse autorităţile locale de venirea frigului, deşi se ştie că asta se întâmplă natural la fiecare început de noiembrie. Nu-mi amintesc toamnă în care gălăţenii să nu fi tremurat măcar puţin, până se dezmeticesc mai marii oraşului.

De fapt, toate aceste lucruri par să pornească de la proverbialul dezinteres românesc pentru ceea ce se întâmplă cu cel de alături. Se pot găsi foarte uşor soluţii dacă într-adevăr îţi pasă, pentru că atunci prevezi din timp zonele unde ar putea apărea blocaje şi faci în aşa fel încât să le ocoleşti.

Vina pentru faptul că mii elevi tremură în şcoli de o săptămână şi, probabil, vor mai tremura alte câteva zile şi săptămâna viitoare nu e numai a primarului. Sunt directori şi directoraşi şi şefi de servicii care, dacă şi-ar fi văzut cu seriozitate de treabă, ar fi ştiut că avizele de la furnizorul de gaze nu se obţin peste noapte, ar fi urmărit problema, ar fi dat telefoane peste telefoane ca să fie siguri că lucrurile sunt pe făgaşul cel bun. Aceştia însă au preferat să arunce motanul în curtea directorilor de şcoli, care n-au nicio pregătire în domeniu şi nici nu e treaba lor să facă achiziţii de centrale. Vina o poartă şi cei de la Distrigaz, care sunt stat în stat, când vine vorba de hârtii obţinute de la ei. Şi cei care aprobă banii prin proiectele europene se mişcă încet.

Astfel, în unele şcoli s-a început înlocuirea caloriferelor din timp, după care, la începutul anului şcolar, au fost scoase şi montate altele, din aluminiu, nu de tablă, cum fuseseră montate iniţial, pentru că primele nu mai corespundeau proiectului nou de anvelopare. Alţi bani, alte întârzieri.

Şi nu în ultimul rând, vinovaţi suntem şi noi, părinţii, care ani la rând n-am făcut nimic ca să urnim toate aceste lucruri care merg cu viteza melcului la noi. Am asistat pasivi, am comentat pe la colţuri, pe reţelele de socializare, mai nou, şi am aşteptat să facă alţii în locul nostru ceva.

Citit 2386 ori Ultima modificare Vineri, 16 Noiembrie 2018 17:54

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.