Ziua când ne-am câştigat gaura

Evaluaţi acest articol
(21 voturi)

Mă trec toate apele atunci când aud iar că Guvernul "se întruneşte seara"! Aseară, era programată Ordonanţa de Urgenţă pentru domeniul fiscal-bugetar, privită de sindicate, patronate şi bănci precum bomba de la Hiroşima. Va fi cândva pedepsit careva pentru hotărârile luate "pe picior", în intenţia de a ne îmbogăţi… lipiţi pământului, închizând însă firme şi trimiţând disperarea la muncă în străinătate? Azi nu ne mai vin de hac duşmani de peste graniţe, reali sau inventaţi, cu suliţe, baionete sau carduri, Sorosi sau transnaţionalele, ci chiar aleşii noştri, care se poartă atât de haotic de parcă ar vrea să ne scoată din UE, pe care o şi învinuiesc pentru nevolniciile mioritice.

Ar fi păcat să nu ne amintim măcar azi momentele acelea de eliberare, de graţie, de extaz, din decembrie 1989, când am recăpătat libertatea cuvântului, când oamenii au rupt stema belşugului (cu spice, sonde, pajişti, brazi şi soare pe gratis), au lăsat o gaură în steag şi AU CREZUT în viitor. Doar gaura a fost garantată!

Morţii de la Timişoara, tineri protestatari împuşcaţi pe stradă, incineraţi în Capitală, a căror cenuşă a fost aruncată la canalizare, au fost onoraţi ieri, la Bucureşti, de numai 22 de oameni veniţi din Timişoara şi de vreo 50 de bucureşteni. Nici cât la o promoţie la oale sub presiune!

Au fost peste o sută de morţi atunci, dar lumea uită! Francezii încă îşi marchează anual revoluţia de la 1789, deşi aceasta a trimis mii de oameni la eşafod! Şi s-au pângărit morminte! Şi au ars de vii femei şi copii în cuptoare de pâine!

La noi, s-a tras mai abitir după fuga dictatorului, executat apoi în stil mafiot, dar Ion Iliescu, şeful de atunci, pentru care, recent, procurorii militari au dispus începerea acţiunii penale pentru "infracţiuni contra umanităţii" - a prins iarăşi glas acum şi îşi critică sfătos partidul pe care l-a insuflat. Declară chiar şi că "nu există stat paralel". A retractat apoi: cică minte "Le Figaro". Cotidianul a prezentat însă înregistrarea. Nu e "Scânteia", informează lumea începând din 1826, când la noi nici Porto Franco încă nu era!

Istoria reţine însă ce vrea. Şi de Centenar, vorbim despre eroismul soldaţilor ţărani, nu şi de miile de morţi din pricina ticăloaselor greşeli ale conducerii militare şi a furturilor. Soldaţii degerau şi mureau, în timp ce 200.000 de cojoace şi alte lucruri dispăruseră sub administrarea generalului Dumitru Iliescu. Nomina odiosa…

Citit 2569 ori Ultima modificare Vineri, 21 Decembrie 2018 17:09

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.