De ce ne pasă de nume!

Evaluaţi acest articol
(17 voturi)
1 comentariu

Am mai scris despre protestele bucureștenilor care susțineau schimbarea numelui Parcului ”F.I.Tolbuhin”. Nu am avut loc să detaliez atunci, când scriam că ar putea fi schimbate și alte denumiri, precum cel al bulevardului și Parcului Kiseleff. Un comentariu – nesemnat, bineînțeles – mă acuza de lipsă de informare căci Kiseleff ”a făcut și lucruri bune”. De fapt, prințul imperial țarist, mare diplomat la Paris (în salonul său parizian… și-a întâlnit Ecaterina Conachi soțul, pe Ruspoli) ne-a făcut mai eficienți… ca să permită ocupanților ruși să ”mulgă” de la noi datoriile de război ale… Imperiului Otoman! Fără ca marile puteri europene să se scandalizeze…

Regretatul general Neculai Staicu Buciumeni mi-a relatat episodul asediului Crimeii, din 1944, când trupele germane și române, pe atunci aliate, abia au reușit să scape. Mareșalul Feodor Tilbuhin s-a remarcat tocmai în acele lupte, apoi în eliberarea Budapestei. În 1947, statul român l-a decorat și pe mareșal cu Ordinul Mihai Viteazul.

Din nou, avem un adevărat război diplomatic legat de schimbarea denumirii parcului bucureștean, ”F. I. Tilbuhin”, Ambasada Federației Ruse reacționând dur la argumentele primarului Sectorului 2 al Capitalei, potrivit căruia  mareșalul sovietic ”chipurile”, scrie mesajul Ambasadei, a fost un ”ocupant și invadator”, iar ”Armata Roșie a adus comunismul pe pământul românesc”. Sigur, ar fi trebuit să avem un mesaj decent, creștinesc, după accidentul aviatic în care a murit mare parte dintre membrii Corului Armatei Roșii, după ce cântaseră la București, dar avem și dreptul să schimbăm nume în propria noastră țară, în care sunt atâtea nume de mari români ignorați!  De fapt, Rusia nu scapă nicio ocazie de a reacționa prompt și arțăgos, profitând acum de războiul politic… împotriva SUA, remarcând că, în alte două parcuri bucureștene, românii le-au dedicat monumente americanilor, care au bombardat Bucureștiul, cu victime civile.

Noi, care am fost nevoiți să fim în istorie ”și cu”, ”și cu”, putem admira scriitori și muzicieni ruși, pictori, inventatori, dar nici nu trebuie să ne lăsăm călcați în picioare pentru că ignorăm propriul trecut! În 1810, de pildă, Rusia cerea Sublimei Porți: ”Principatele Moldova, Valahia Mare și Mică și Basarabia se alipesc pe veci Imperiului rus”, ba chiar a solicitat sultanului să le vândă „cele două provincii”, pe 36 milioane franci aur! Chiar şi numai pentru asta, avem dreptul, în ţara noastră, să ne denumim spaţiile publice după propria dorinţă. Până la urmă, numele este un simbol, iar memoriei colective îi trebuie câte jumătate de secol pentru a-l înlocui. Vezi cartierul I.C. Frimu, din Galaţi. Ştie cineva cum se numeşte, oficial, acum?

Citit 988 ori Ultima modificare Joi, 18 Martie 2021 20:40

1 comentariu

  • postat de Sandu Vineri, 19 Martie 2021 08:00 89.39.81.*** Link la comentariu
    2
    9

    Chiar asa Kiseleff a facut ceva pentru Bucuresti , pe vremea lui s- a trasat liniile directoare arhitecturale ale unei capitale europene.Pana la el Bucuretii aveau faima si arata ca o mahala de tip oriental.Si finlandezii au fost sub stapanire ruseasca, insa cine a fost la Helsinki si eu am fost a putut vedea ca acolo prezenta lor a lasat ceva urme serioase ,iar in centrul orasului mentin o statuie a tarului Alexandru al doilea care practic a fost stapanul tarii in acea perioada.Deci istoria are nuantele ei si nu trebuie sa fim talibani in tot ce ii privesc pe rusi,chiar daca noi ca popor am suferit de pe urma lor.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.