Un termen des folosit este cel de ieftinire a banilor, mai exact a monedei naționale. Deși pare un ușor nonsens, el se regăsește în viața reală. Ideea de bază este că inflația generează o creștere a prețurilor, determinată, într-o economie neperformantă, cum este cea a României, de dezechilibre macro, mai ales cele legate de balanța comercială, dar și de altele, aflate în strânsă legătură cu cheltuielile statului.
Mai pe românește, lipsa de preocupare în a gestiona cu grijă sectoare ce pot genera avantaj competitiv în raport cu alte state ale UE, ne determină, cu sau fără voia noastră, să cumpărăm inclusiv rădăcinoase din țări fără neapărat o experiență în acest sens. O legătură de ceapă roșie din Franța, ambalată corespunzător, sau sfecla roșie în vid, deja coaptă, din Spania(!) pot atrage consumatorii într-o măsură mult mai mare decât legumele autohtone aruncate pe raft, în supermarket.
În plus, modul în care statul administrează costurile populaţiei, mai cu seamă cele legate de energia electrică, irită consumatorii. Asta și în condițiile în care România importă, per ansamblu, doar un sfert din ceea se consumă. În aceeași ordine de idei, crearea bunăstării nu are nicio legătură cu politicile publice, atâta vreme cât filosofia de bază rămâne cea a acoperirii "golului de casă" din împrumuturi, în vederea valorificării promisiunilor electorale. Este un cerc vicios de care politicienilor le este greu să se desprindă, în condițiile în care eficientizarea cheltuielilor publice nu aduce voturi. În acest context, apare ca firească reacția preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, o remarcă normală într-un ocean de populism. Ilie Bolojan consideră că autorităţile trebuie întâi să facă tot posibilul pentru o mai bună colectare a taxelor şi pentru reducerea cheltuielilor în sistemul public şi abia apoi ar avea "autoritatea morală" de a cere taxe noi sau mai mari, din partea cetăţenilor.
Altfel, investițiile în infrastructură, menite a reduce decalajele dintre regiuni, sunt o ambiție veche a Uniunii Europene, club în care intri cu bani mai scumpi, sau mai ieftini, după caz. Ca beneficiar net al fondurilor europene, statul român ar putea să se îngrijească mai mult de gestionarea acestei probleme. Măcar pe viitor, altfel, mai ales leii, vechi și noi, se vor ieftini în continuare.
