Din surse guvernamentale s-a anunțat că, până în 1 iunie, vor fi prezentate o serie de modificări ale Codului Fiscal, care să influențeze colectarea taxelor și impozitelor, dar și construirea bugetului de anul viitor.
Cu toate deficitele care sunt, cu inflația de 13,8 la sută din aprilie, cu crizele din energie, efectele războiului etc. mulți se tem că ”reformele” vor duce, de fapt, la creșteri de taxe și impozite.
Desigur, este nevoie de o ajustare fiscal-bugetară, depinde însă cum va fi ea înțeleasă de guvernanți. Ar trebui găsite metode de creștere a colectării la bugetele publice, fără însă a face acest lucru ”jupuind” contribuabilii care intră în colimatorul controalelor, ci prin scoaterea la lumină a economiei-negre, prin combaterea evaziunii fiscale și - nu în ultimul rând - prin scăderea birocrației și simplificarea instrumentelor fiscale.
Pe scurt, toate cele amintite intră în conceptul de ”bună guvernare”, aplicat cu destule ”hopuri” pe meleagurile mioritice.
Dar ce n-ar trebui să uite guvernanții puși pe ”reforme” este că de foarte mult timp n-am avut o situație economică atât de complicată și că fiecare pas greșit ar putea să agraveze situația. Fie că vorbim, la nivelul populației, de păturile sociale cu venituri mai mici, fie că vorbim, la nivelul mediului de afaceri, de companiile care încearcă să se mențină pe linia de plutire în aceste vremuri complicate, tot la nivelul acestora se vor resimți mai acut efectele crizelor de tot felul.
Prin urmare, trebuie evitate ”hei-rupismele” fiscale nefundamentate și care pot face mai mult rău decât bine. Poate că, în primul rând, ar trebui revizuite sistemele de cheltuire a banului public și eficientizarea acestuia, în sensul creșterii randamentului în activitate. Acest lucru ar face bine și la fundamentarea viitoarelor bugete.
Pentru mediul de afaceri, simplificarea fiscală ar fi, poate, mai de dorit şi decât o reducere de impozite! Zecile, sutele de schimbări, excepții, para-norme și altele asemenea au scos peri albi întreprinzătorilor cinstiți și, paradoxal, au generat ”portițe” pentru afaceri nu tocmai oneste. Apoi statul ar trebui să-și schimbe filozofia economică, în sensul de a avea o creștere bazată în primul rând pe sectorul productiv și mai puțin pe un consum care, în prezent, nu face decât să alimenteze mai degrabă importurile.
Una peste alta, e veche vorba aia prin care se spune că ”orice criză (fie ea și fiscal-bugetară) ascunde o oportunitate”. Problema e că, la noi, prea de multe ori, oportunitățile trec, iar crizele rămân.
