Aflăm că încă o navă gălăţeană, "Egreta", care aparţine Universităţii "Dunărea de Jos", va fi vândută la fier vechi. Conducerea instituţiei motivează că, oricum, în curând, va lansa la apă cea mai mare ambarcațiune de cercetare de pe apele interioare ale Uniunii Europene, „Rexdan”, un proiect în valoare de 92 de milioane de lei. Dar şi faptul că "Egreta" ar fi fost nefuncţională. Nu este prima dată când Galaţiul renunţă foarte uşor la simbolurile sale dunărene. De fapt, dacă ai sta să explici cuiva din afară că gălăţenii n-au cum să se plimbe cu un vapor pe Dunăre, deşi oraşul era odinioară cel mai important port al fluviului, nimeni nu te-ar crede.
Toate proiectele municipalității legate de această temă au eşuat în mod scandalos, deşi exista infrastructura, minţile luminate ale urbei nu au reuşit să pună în aplicare un plan coerent. Între timp, nave precum "Egreta" agonizează la mal, deteriorându-se. Vorbim de Steaua Polară, nava şcoală a Liceului de Marină, pentru care, pe vremea primarului Nicolae, s-au investit ceva bani în reabilitare, cu scopul de a face curse între Galaţi şi Brăila, oferind astfel şi elevilor posibilitatea să facă practică pe bune. Tot acest proiect minunat a intrat la apă, în final, pe fondul neînţelegerilor politice între primar şi conducerea Inspectoratului Şcolar de atunci.
O altă idee bună a administraţiei locale, dar păgubos încheiată, este "Pânzarul Moldovenesc". Concepută după modelul unei nave de pe vremea lui Ştefan cel Mare, ambarcaţiunea ar fi trebuit să facă minicroaziere pe Dunăre. În realitate, ea nu s-a putut desprinde niciodată cu adevărat de mal şi proiectul, în valoare de peste opt miliarde de lei vechi, a eşuat lamentabil. În prezent Pânzarul este doar o epavă, undeva prin Şantierul Naval, victimă a birocraţiei, a nepăsării şi a incapacităţii de a duce lucrurile bune până la capăt.
Mai putem adăuga pe lista neagră şi portul de ambarcaţiuni, construit prost, care s-a deteriorat, dar şi pontonul Schengen, pe care s-a cheltuit în mod absurd, un milion de euro în 2011, în ideea în care navele europene, dacă ar veni la Galaţi, să aibă unde să acosteze. Din păcate însă, o eroare de construcţie a făcut ca pontonul să nu poată fi folosit, iar România încă nu a intrat în Schengen.
Stau şi mă întreb ce s-ar fi întâmplat cu vasul "Libertatea", dacă ar fi rămas la noi, aşa cum am urlat cu toţii la vremea respectivă, bătându-ne în piept cu cărămida mândriei locale. Sigur, era oale şi ulcele de mult. Aşa, se plimbă liber şi frumos, renăscut a doua oară, prin grija altora, nu a noastră.
