În primul semestru al anului trecut, activitățile de comerț, transport, hoteluri și restaurante au înregistrat un spor al valorii adăugate brute VAB în economie de 9,2% şi o susținere a creșterii reale a PIB cu 1,9 puncte procentuale. Această evoluție a fost favorizată de ridicarea restricțiilor în domeniul HoReCa, după pandemie, dar şi de înclinația spre consum manifestată de populație.
Situația nu este însă deloc uniformă, anumite județe și zone ale țării beneficiind, din start, de avantaje comparative substanțiale ce țin, în special, de potențialul turistic, dar și de infrastructură. O recentă statistică, de această dată pentru primele șase luni din 2023, arată că peste un milion și jumătate de turiști au vizitat Capitala. Pe locul al doilea se află județul Brașov, cu peste 1,2 milioane de vizitatori, urmat, ce-i drept la mare distanță, de Cluj și de vecinii de pe Valea Prahovei, aceste două județe fiind preferate de câte jumătate de milion de turiști, fiecare. Cumva logic pentru sezonul rece, Constanța se află de-abia pe locul al cincilea, cu aproximativ 475.000 de turiști atrași la malul mării. Pe pozițiile următoare se află două județe din vest: Bihor și Sibiu.
O vizită de 48 de ore în vechiul Kronstadt explică, în mare parte, succesul turistic de care se bucură brașovenii. În primul rând, poate și datorită noului aeroport internațional, cu bunele și relele sale, am constatat prezența unui număr extrem de mare de vizitatori externi. În centrul istoric, pe lângă grupuri de turiști din Germania, Spania, sau Italia, am dat și peste oameni veniți din statele arabe, din SUA și Israel. Presupunând că fiecare ”lasă” o sută de euro acolo (două mese și o călătorie cu telecabina pe Tâmpa), ceea ce este greu de presupus că e bugetul mediu al unui turist având în vedere prețurile din oraș și necesitatea înnoptării, ajungem pe un simplu calcul aritmetic la „intrări” de peste 120 de milioane de euro în economia locală. Și asta doar în jumătate de an, cam cât trei ”centuri mici” ale Galațiului, sau echivalentul preconizatei renovări de la Faleză.
Că tot veni vorba de noi, județul Galați a atras doar 90.000 de vizitatori în primele 180 de zile ale anului. Aflat încă în chinurile facerii în materie de infrastructură, cu zone din oraș lăsate încă în paragina vremurilor și cu un fluviu neexploatat la adevăratul său potențial turistic, județul nostru nu este mai deloc ofertant, ca să nu ne mai ascundem după cireș. Dacă vrem, putem medita la această chestiune și cum am putea face alți bani. Dacă nu, vorba unui prieten: ”Ai pod acum, ce-ți mai trebuie...”.
