La o zi după ce a fost numit cel mai slab ministru de Finanţe pe care l-a avut vreodată Republica Irlanda, cel în cauză, Brian Lenihan, a anunţat ieri bugetul valabil începând cu anul următor, menit să salveze ţara, cred guvernanţii, prin reducerea cheltuielilor totale cu 6 miliarde de euro.
Bugetul a fost catalogat drept cel mai draconic de până acum, dar ministrul s-a apărat spunând că „suntem nevoiţi să luam măsuri excepţionale, pentru că trăim vremuri excepţionale”.
Nu ştiu dacă vă interesează neapărat starea naţiunii irlandeze (de altfel, am să insist doar pe câteva aspecte), dar cred că astfel aţi putea face comparaţii între ce se întâmplă aici şi ce este în România, ca să vedeţi că, în fapt, toată lumea strânge cureaua. Mă rog, fiecare cu câte găuri are nevoie.
Ca să dea un exemplu naţiunii, membrii guvernului au anunţat, din start, că ei vor fi primii beneficiari ai austerităţii bugetare. Astfel, salariul primului ministru va fi mai mic cu… 14.000 de euro. Chiar şi aşa, presa naţională susţine că premierul irlandez rămâne unul dintre cei mai bine plătiţi oameni de stat din lume.
Salariul fiecăruia dintre miniştrii săi va fi de asemenea redus, cu 10.000 de euro, iar salariile preşedintelui ţării, precum şi ale altor persoane din sistemul de stat, nu vor fi mai mari de… 250.000 de euro! Wowwww… De altfel, preşedintele Irlandei, Mary McAleese, a cerut, pentru 2010, ca salariul să-i fie redus cu 65.000 euro.
Pensiile publice de stat care sunt mai mari de 12.000 de euro vor fi impozitate cu 4%, dar nu se umblă la celelalte pensii. Dată fiind gravitatea iernii acestui an, bătrânii cu pensii mici vor primi plăţi suplimentare care să-i ajute să treacă prin iarnă, adică bani pentru încălzirea locuinţelor.
De departe, soarta cea mai grea o vor avea salariaţii. Salariul minim a fost redus, prin noul buget, de la 8,65 euro, la 7,65 euro, astfel încât cota de impozitare va fi aplicată acum salariilor mai mari de 14.000 euro pe an, faţă de 19.000 euro, cât era până acum.
Vor fi reduse, de asemenea, veniturile şomerilor, ale însoţitorilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi. Taxele şcolare pentru studenţi vor creşte de la 1.500 la 2.000 de euro pe an, bursele vor fi cu patru procente mai mici, iar unele beneficii acordate familiilor cu copii vor fi reduse şi ele.
Prin buget, începând din această noapte (7/8 decembrie), preţul benzinei va creşte cu 4 cenţi pe litru, iar cel al motorinei, cu 2 cenţi pe litru. Ca o consolare, programul ”rabla irlandeză” va fi prelungit cu şase luni.
Aşa cum era de aşteptat, lumea a început să aibă reacţii. La scurt timp de la prezentarea bugetului, în faţa Leinster House (sediul Parlamentului irlandez) din Dublin, un cetăţean s-a urcat pe o maşină macara (din acelea folosite la repararea firelor electrice de pe stâlpi) şi a protestat preţ de câteva ore, strigând sloganuri antiguvern.
Punctul maxim de interes al protestului a fost momentul când, prin portavoce, a început să cânte melodia „Poker Face” a lui Lady Gaga. După câteva ore, a fost, în sfârşit, coborât de sus şi dus val vârtej la judecata oficială. Va plăti, probabil, destul de scump obraznicia de a fi înjurat bugetul naţiunii.
Mai spre seară, o serie de ”activişti”, cum au fost numiţi de mass-media, s-au adunat în faţa clădirii guvernului, într-o acţiune de protest spontană. Atât de spontană, încât au folosit petarde şi fumigene, luate probabil în fugă de prin dulapurile de acasă.
Ce mi se pare mie uimitor este faptul că, la doar câteva ore de la anunţarea bugetului, Guvernul a şi pus în aplicare prima măsură: mărirea preţului la carburanţi.
Care, de fapt, s-a oficializat, pentru că, neoficial, remarcasem mărirea bruscă a preţurilor cu o zi înainte, când am făcut plinul la maşină. Ideea este că nu s-au format totuşi cozi la benzinării, cum se întâmplă în România, dar am sesizat îngrijorarea tuturor celor cu care am vorbit azi.
Oricum, în toată această austeritate, singura veste bună este că preţul ţigărilor şi al băuturilor nu va creşte. Eu nu beau, dar mă bucur oricum, pentru că fumez. Şi de fiecare dată când preţul ţigărilor creşte, se măreşte şi preţul tutunului pe piaţa neagră.
Înţelegeţi ce vreau să spun, nu-i aşa?
Nota redacţiei: Autoarea scrie direct de la faţa locului, deoarece locuieşte de cinci ani în Irlanda.
