Dacă nu aş fi ascultat cu mare atenţie discursurile noilor miniştri din cadrul videoconferinţei de duminică, nu aş fi înţeles în nici un caz confuzia care a rezultat din comunicatele de presă pe care instituţiile publice locale le-au remis, ieri, redacţiilor. Căci, dacă ai răgazul să pui unul lângă altul comunicatul de presă al Prefecturii, cu cel al Consiliului Judeţean, cu cel al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cu cel al Poliţiei Judeţene, Poliţiei de Frontieră şi terminând cu cel al PDL-ului, ai să ai, în final, tot atâtea realităţi. Care nici ea nu are vreo legătură cu realitatea din teren.
Încă de acum vreo două sau trei săptămâni, de când ne-a dat Cel de Sus cu praf de zăpadă în ochii noştri cei mult prea obosiţi de talk-show-uri politice, de atunci au început şi bâlbâielile în comunicare ale instituţiilor locale. Nu vorbesc de cele naţionale, deşi, la drept vorbind, cele de la Galaţi nu sunt făcute decât după chipul şi asemănarea celor de la Bucureşti… De atunci şi până acum, autorităţile locale nu au reuşit să se înţeleagă nici măcar pentru a desemna un unic comunicator asupra tuturor problemelor care apar din cauza zăpezii.
Asta, în ciuda eforturilor declarative ale prefectului ca toate informaţiile să fie strânse la nivelul unei singure instituţii şi de aici, comunicate presei. Ceea ce nu au înţeles autorităţile şi instituţiile respective este că interesul presei faţă de informaţiile cu pricina nu are nici o legătură cu interesul electoral al unor conducători de instituţii care nu au alt gând decât să dea bine în pozele pe care le vor flutura la vară pe sub nasul alegătorilor, amintindu-le cine le-a salvat caprele de îngheţ.
Pe noi, domnilor conducători, nu ne interesează decât să transmitem informaţii despre câte (şi care) drumuri sunt blocate de zăpadă, câte localităţi – şi care sunt ele – au rămas izolate şi fără curent electric şi aşa mai departe. Însă, în goana tuturor de a-şi face imagine, ca să nu spun campanie electorală deşănţată (vine de la şanţurile pline cu zăpadă, să ştiţi!), ne pomenim că avem informaţii din ce în ce mai confuze şi mai neclare.
Aflăm ba că avem localităţi izolate, ba că nu există aşa ceva (după care ni se face apologia comunei care nu e sat şi a satului care nu e cătun, deci nici localitate, deci nu e nimic izolat, ce e aşa de greu de înţeles?), aflăm ba că sinistraţii (care, frate?, că parcă nu aveam sate izolate!) au primit alimente de la prefectul judeţului Vaslui, ba nu!, de la PDL Vaslui (oricum, bine că sunt de la Vaslui şi nu de la Malul cu Cioate) şi povestea merge mai departe, mai ales că unele instituţii publice – probabil ca să rupă monotonia iernii – se apucă să trimită şi versuri laolaltă de comunicatele de presă…
Cum vă spuneam la început însă, dacă nu aş fi urmărit videoconferinţa nu aş fi înţeles ce se întâmplă. Însă de la Bucureşti li s-a transmis prefecţilor să aibă grijă şi să nu mai confunde comunele cu cătunele izolate, că de aia „ne trezim cu sute de mii de români izolaţi în nămeţi” şi nici să nu uite să nuanţeze că zăpada blochează porţiuni de drumuri şi nu sute şi mii de kilometri de ţară! Plus că, slavă Domnului!, a apărut şi preşedintele ca să ne lămurească ce este aceea „stare de urgenţă”.
Mai trebuie să ştiţi că după tot acest discurs de la Bucureşti, tot miniştrii i-au sfătuit pe cei din teritoriu să ţină în permanenţă legătura cu presa şi să informeze cât pot de mult despre situaţiile din teren. De aceea şi avem acum atâtea realităţi, câte instituţii locale şi comunicate de presă sunt. Pentru că fiecare instituţie comunică presei. Mai greu e să comunice între ele…
