Pentru mine, nepriceput în domeniul muzical, dar cu intenţii bune, achiziţionarea pianului „cu coadă” la Teatrul Muzical este o bucurie. Am semnalat victoria, iar articolul meu a avut puţin peste 280 de afişări. E un „scor” bunicel, nu foarte; de obicei, nu prea e „bătaie” pe cultură!
Cum se întâmplă însă vreun scandal, brusc explodează interesul pentru domeniul în care, nu-i aşa, constatăm că ne pricepem cu toţii, ca şi la fotbal… Iată, un poet băut s-a „adresat” fizic unei poete şi o biată notă de ziar de-a mea, o spun fără nicio bucurie, a atras aproape 13.500 de vizualizări şi multe comentarii (inclusiv… în versuri!). Aşa cum mi-aş dori şi atunci când scriu despre premii câştigate de gălăţeni; cele câteva comentarii bucuroase sunt atunci semnate clar şi fără greşeli de gramatică…
Un ne/semnatar scria: „Nea Victore („nea” fiind eu, deci un fel de „ing”, nu-i aşa?), numele rachierului trebuia făcut public, ca să nu-i băgăm pe toţi în categoria beţivanilor.” De la Hemingway la Esenin, ca să nu pomenesc de-ai noştri, că sar pe mine pudibonzii, mulţi scriitori au avut şi păcate bahice, au fost certăreţi, Dostoievski era cartofor înrăit, dar contează opera lor şi nu văd cu ce-ar păli geniul în faţa cunoaşterii unor amănunte picante sau chiar penibile. În cazul de faţă nici nu era vorba de Esenin, le puteam da numele clar, chiar dacă n-a existat plângere penală. Sau puteam să protejez doar numele victimei, spunând "poetul S. a sărit la bătaie, după ce a depăşit măsura la băutură".
Eu însă am vizat acum nişte interese! Ale gălăţenilor, în general, nu ale mele ori ale grupului de scriitori din care fac parte, căci oraşul şi judeţul nu au voie să piardă instituţii! Ce câştigam „vânzându-mi” articolul de scandal, ştiind că, aşa cum fac politrucii noştri încă din vremurile comuniste, ar putea să fie blocat festivalul organizat pe poetul S. într-un orăşel al judeţului nostru? Să plătească poliţa poetul, nu oraşul!
După Revoluţie, nu contează în ce judeţ, Direcţia de Cultură şi-a pierdut chiar sediul după ce directorul ei, deşi om foarte cultivat, care organizase frumoase festivaluri de poezie balcanică, a depăşit măsura paharelor, făcând scandal în festival. A fost mazilit din post, şi-a pierdut familia, a ajuns la azil… Cândva, documentat, am scris şi despre încălcarea legislaţiei la proiectarea unei mari construcţii, dar… am blocat nu numai neregula, ci şi proiectul, în locul blocului de centru rămânând o gaură cu bălării!
Când scrii despre ceva, trebuie să te gândeşti bine: „libertatea cuvântului” înseamnă şi libertatea de a a-ţi măsura cuvintele! Acum câţiva ani, invitat într-o emisiune televizată, am fost prins între doi scriitori care săriseră, live, unul la altul. Mi-au afectat imaginea, apoi s-au împăcat… Un mare poet ieşean umbla în tinereţe cu cuţitul după Nichita, ca să rămână fără concurenţă, dar Nichita… l-a îmbrăţişat. O idee mai bună!
Comentariile pe net ale celor din afara mediului cultural au presupus alte nume decât cel al poetului-agresor, dar asta poate însemna şi că… nu e destul de „vizibil”. Unii au crezut însă că încearcă cineva să-i compromită, dar cum poate un om cu caracter să-şi imagineze că poate fi bănuit de o faptă sub nivelul său?
