Gălăţeni cu stea în frunte

Evaluaţi acest articol
(13 voturi)

Zice-se că nu avem modele, că de asta se duce ţara asta de râpă, că spaţiul public este invadat de tot felul de false vedete, falşi politicieni, falşi specialişti în toate şi nimic. Mai degrabă însă, problema nu e la această adunătură pestriţă, cât la cei care nu au ce face şi se uită în gura lor. Adesea, modelele demne de urmat pot fi chiar lângă noi, fără ca măcar să ne dăm seama. De exemplu, ne-a făcut plăcere să prezentăm în paginile ziarului „Viaţa liberă” povestea unei gălăţence, Nineta Bărbulescu, ce a ajuns nici mai mult nici mai puţin decât Ambasadorul României în Australia şi Noua Zeelandă! Un om absolut remarcabil! Atât prin modestia sa, cât şi prin modul în care, a ştiut să depăşească şi bune, şi rele, să-şi construiască pas cu pas o carieră în deloc confortabila lume a diplomaţiei de nivel înalt. Ne-a surprins francheţea de care doamna ambasador a dat dovadă în interviul pe care ni l-a acordat. A vorbit deschis, fără cocoloşelile de care unii dintre cei „ajunşi sus” mai dau dovadă uneori. Dar cel mai mult, poate, impresionează la doamna Nineta Bărbulescu faptul că nu a uitat, chiar şi în capătul celălalt al lumii, de identitatea ei de gălăţeancă, într-o perioadă în care mulţi au ajuns să se ferească în a mai spune că sunt din acest loc, acum atât de năpăstuit de soartă…

E frumos la doamna Bărbulescu modul în care a păstrat acolo, într-un colţ al inimii, toate amintirile legate de Galaţi, fie că e vorba de colegii – pe care încă îi mai ştie pe nume, de la Şcoala nr. 26 sau de la LVA, până la copiii cu care se juca în faţa „P-urilor”. Un lucru demn de respectat este că doamna ambasador nu s-a ferit să vorbească şi despre eşecurile domniei sale, precum acel rateu la admiterea la Facultatea de Filologie, transformat însă în cele din urmă într-un succes prin admiterea la Facultatea de Drept. E un model aici, credem noi, despre cum un om poate să se ridice şi să meargă mai departe chiar şi atunci când viaţa nu pare a o lua în direcţia în care şi-o doreşte. De urmat este şi răbdarea cu care şi-a construit în ani şi ani de zile cariera de diplomat şi cadru universitar, parcurgând toate treptele acestei dificile şi delicate meserii. Cât de mult contrastează asta cu „cariera” unor cucuvele de partid pensionate anticipat prin cine ştie ce ambasade din lume!

Şi am mai remarcat un lucru care ne-a plăcut la doamna ambasador. Ne-a plăcut că valoarea a atras în jurul ei alte valori, precum s-a întâmplat prin organizarea acelui  simpozion al diasporei ştiinţifice româneşti din Australia! Am aflat din cele povestite de dumneaei de oameni remarcabili de care, poate, habar nu am avut, cu excepţia, desigur, a celor aflaţi în cercurile ştiinţifice mai elevate. De exemplu, formidabilul matematician şi informatician Cristian S. Calude, gălăţean şi el, ne-ar putea fi la fel de bine un model de cum să ne folosim darul inteligenţei şi să ne trăim viaţa.

Iar gălăţenii „cu stea în frunte”, care au lăsat ceva în urma lor, nu sunt de ieri, de azi. Mult timp am prezentat în paginile ziarului nostru „Gălăţenii care au uimit lumea”. Şi nu fost deloc puţini! Chiar şi doamna Bărbulescu ne-a adus aminte de fiul unui emigrant sărac din Galaţi care a ajuns un politician renumit şi premier al Australiei, în perioada 1920 - 1925! Avem, aşadar modele şi de profesori, şi de ingineri, de sportivi, scriitori şi chiar de… politicieni! Dar poate secretul reuşitei nu este numai în a căuta modele, cât mai ales, după puterile noastre, în a le urma. Şi, cine ştie, poate cândva, după ce va fi ieşit din mâinile sau mintea noastră ceva care să facă lumea puţin mai bună, să fim şi noi demni de a fi consideraţi un model pentru cei de lângă noi.

Citit 1462 ori Ultima modificare Miercuri, 21 Octombrie 2015 18:16

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.