Un compromis greu de admis pentru medicii din spitale

Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

Încă un protest al medicilor pare să fi fost sufocat din faşă. Este vorba de poziţia luată, în urmă cu zece zile, de Federaţia „Solidaritatea Sanitară”, în privinţa plăţii necorespunzătoare a gărzilor suplimentare făcute de medicii din spitale. Sindicaliştii le propuneau atunci medicilor să refuze efectuarea acestor servicii de gardă, de la 1 august, până ce autorităţile vor găsi calea prin care să-i retribuie corespunzător pentru orele suplimentare. Petiţia disponibilă online a fost semnată de peste 4.000 de medici din spitalele din toată ţara, ceea ce este un bun barometru al gradului de nemulţumire la care au ajuns doctorii. Cu toate acestea, în cadrul discuţiilor purtate, joia trecută, între sindicalişti şi reprezentanţii Guvernului, miniştrii Muncii şi ai Sănătăţii au explicat, cu argumente, că nu există nicio posibilitate, pe termen scurt, de a găsi banii necesari pentru plata acestor gărzi. În schimb, cei doi oficiali s-au angajat să pună la punct o nouă variantă a contractelor, care să le asigure vechimea în muncă, dar şi concediul aferent orelor lucrate.

Concluzia principală care se desprinde în urma acestor negocieri este că, pur şi simplu, statul nu este capabil să găsească banii necesari pentru plata corectă a puţinilor medici rămaşi în spitalele publice. Ce s-ar fi întâmplat însă dacă miile de medici români care, în ultimii ani, au luat calea Occidentului, ar fi ales să rămână în ţară? Pe unde ar fi scos, atunci, statul român cămaşa?

Invocarea lipsei banilor este însă o chestiune care ţine şi de ipocrizia unui sistem nepregătit încă să admită că are o gravă problemă în ceea ce priveşte modul în care sunt alocaţi şi cheltuiţi banii publici. Cu alte cuvinte, conceptul de a aloca banii în funcţie de priorităţi pare să fie pus pe liber atunci când bugetul de stat este calculat şi împărţit. Domenii cheie precum Sănătatea şi Educaţia au fost cenuşăresele alocărilor bugetare, la fiecare stabilire a PIB-ului, în condiţiile în care orice plan bugetar ar fi trebuit să pornească tocmai cu aceste două sectoare.

Lucrurile nu doar că stagnează, dar par să meargă chiar din rău în mai rău. Spre exemplu, atunci când a fost stabilit noul Contract cadru din Sănătate, spitalele gălăţene au primit cu 3,25 la sută mai puţini bani decât în exerciţiul bugetar precedent. Problema este că marea parte a banilor pe care spitalele le primesc de la casa de sănătate sunt folosiţi pentru plata salariilor. Din puţinul care mai rămâne trebuie acoperite, cum, necum, utilităţile, costurile medicamentelor, ale materialelor sanitare şi ale unor deja utopice investiţii. Mai este de mirare, în acest context, că bolnavii sunt trimişi să-şi cumpere seringi, perfuzii şi medicamente?

Ultimele discuţii purtate de sindicalişti cu autorităţile nu sunt doar descurajante, ci şi total sterile. Şefii de la Ministerul Muncii şi de la cel al Sănătăţii au promis că medicii vor primi libere, în schimbul gărzilor suplimentare. Cine le va ţine însă locul în perioadele respective, din moment ce tocmai lipsa doctorilor a cauzat situaţia în care medicii sunt nevoiţi să facă zeci de ore suplimentare în fiecare lună? Este un cerc vicios în capcana căruia sindicaliştii par să fi căzut mult prea uşor, fie cu voie, fie fără voie.

Citit 1390 ori Ultima modificare Duminică, 31 Iulie 2016 17:46

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.