A bubuit şi n-am simţit

Evaluaţi acest articol
(31 voturi)

Nu că n-am fi simţit la propriu bubuitura care a zguduit din senin urbea şi împrejurimile pe o rază de zeci de kilometri, dar, la figurat, totul este de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Ne-am obişnuit ca la fiecare exerciţiu, simulare, alarmare, demonstraţie şi altă aplicaţie să fim bombardaţi cu ştiri anunţătoare prin care autorităţile ne recomandă să nu intrăm în panică. Că se trage cu tunul, puşca sau se porneşte sirena, e dreptul oamenilor să ştie că urmează să se întâmple şi e datoria noastră să îi informăm, să nu stârnim panică. Putem înţelege şi caracterul secret al unor operaţiuni, ţinute ascunse din motive de a nu induce panică sau de a periclita securitatea naţională. Dar, fraţilor, marţi a bubuit în toată regula şi surd-toacă să fi fost ori complet lipsit de uzul raţiunii şi tot te-ai fi întrebat de unde? A explodat butelia? Combinatul? Uzina de Oxigen? Se joacă americanii cu supersonicele sau vin ruşii fără să bată la uşă? Ori extratereştrii? E dreptul oamenilor să se întrebe şi să afle răspunsuri pertinente de la autorităţi, care, desigur, ar trebui întâi să-şi folosească toate pârghiile secrete şi nesecrete ca să afle. Ei bine, cineva, dintr-un motiv anume, tace şi menţine suspansul, lăsând loc de interpretări, şuşoteli pe la colţuri şi concluzii care au mai mult sau mai puţin legătură cu realitatea. Cetăţenii au dreptul să ştie. Nu doar că cutare sau cutare exersează sau se antrenează. Când un fapt s-a produs, incontestabil, nevoia de a informa, se pare, dispare mai ceva ca supersonicul în stratosferă. „Nu ştim” nu e un răspuns acceptabil indiferent dacă vine de la civili sau de la oameni cu grade pe umeri, mai ales în contextul geo-politic şi militar actual. Nu sunt pro-isterizare inutilă şi poate mulţi vor spune că la ce bun să aflăm că oricum, în caz de ceva, suntem zdrobiţi în cinci minute, mai ales noi, ăştia, de pe lângă graniţă. Gălăţean, tulcean sau brăilean, toţi care au trăit la cald bubuitura de marţi nu sunt într-atât de idioţi încât să nu distingă incompetenţa de secretomanie. Orice ar fi fost, subteran, pe pământ sau în aer ne priveşte pe noi toţi, pentru că informaţia e elementul care ne face să nu ajungem nici insultaţi, nici victime fără să ştim de unde ni se trage.

Citit 16911 ori Ultima modificare Miercuri, 17 Mai 2017 18:07

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.